La conferința de presă dedicată turismului, care a avut loc vineri, 11 decembrie, la Sfântu Gheorghe , Herman Rosner – membru în Consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi unul dintre iniţiatorii proiectului legii tichetelor/voucherelor de vacanță, a discutat despre problemele privind normele de acordare a voucherelor de vacanță, în baza Legii 173/2015, promulgată și publicată în Monitorul Oficial (MO), din 01.07.2015.
„Nu se dau tichete de masă și vouchere la bugetari. Se pare că unitățile bugetare care se autofinanțează integral vor avea dreptul să ofere vouchere de vacanță. Părerea mea este că asociațiile profesionale din domeniu, începând de la Federația Patronatelor pentru Turism, la ANAT, la Asociația Hotelierilor, Organizația Patronală a Turismului Balnear, nu au înțeles deschiderea Guvernului către dialog, nu am fost prezenți și nu am știut să prezentăm faptul că voucherele de vacanță nu înseamnă să se dea bani de la buget, ci să aducă bani la buget, prin efectul multiplicator al turismului. Nu am reușit să explicăm că înseamnă prevenție, înseamnă menținerea și recuperarea forței de muncă, înseamnă sănătate prin utilizarea unor factori naturali.
Dinamica cheltuielilor în domeniul sănătății a fost cu două cifre și în perioada de criză, cheltuielile prevăzute în bugetul pe 2016 fiind cu 13,5 % mai mari decât în 2015, respectiv 31,17 miliarde lei, și totusi se vorbește de un domeniu cronic subfinanțat (!?). România are o treime din resursele naturale de tratament ale Europei, și noi nu le folosim. Lângă noi, Ungaria marchează o istorie de succes, scrisă în ultimii15 ani, în valorificarea apelor termale, în lansarea turismului intern.” – a explicat dipl.ec. Herman Rosner, membru în Consiliul director ANAT şi unul dintre iniţiatorii și susținătorii acestui proiect.
Ideea de vouchere de vacanță s-a „născut” în Elveția în anul 1939 și a început să se răspândească în întreaga lume. Ungaria a preluat acest model de la francezi acum 17 ani (1998) și a ajuns ca în prezent aproape 30% din turismul intern să fie generat prin voucherele de vacanță. În 2014 Ungaria a înregistrat un total de 17,3 milioane de turiști străini, din care 10,2 milioane cu mai multe înnoptări, turismul a reprezentat 5,5 % din PIB și a generat 11,3 % din totalul locurilor de muncă, dacă se ia în calcul și efectul multiplicator al turismului, situație în care acesta a deținut 9 % din PIB-ul țării(!!).
„Voucherele sunt valabile un an de zile de la emitere (…) International Tourism and Trade (IT&T) este o agenție afiliată unităților emitente și deja am preluat primele vouchere de vacanță pentru Revelion, de la o firmă privată și sunt deja unități hoteliere, de pildă Turism Covasna care a semnat contractul de afiliere cu 2 emitenți, care sunt aceiași ca la tichetele de masă. Deocamdată nu avem varianta electronică și deocamdată avem o mică problemă economică cu emitenții în sensul că acel 1% permis de legiuitor ca adaos la emitenți, și cei 10 % la agențiile de turism sunt insuficienți, însă am hotărât să pornim, și ele sunt funcționale. Ceea ce noi, prin dvs. solicităm, este ca domnii parlamentari de Covasna-iar colegii din țară vor face același lucru în județele lor- când se discută legea bugetului în Parlament, să insiste la Guvern ca interdicția, embargoul de a se da vouchere de vacanță către sistemul bugetar să fie ridicată.
Există un studiu al unei societăți specializate în economia aplicată, de impact pe buget, care arată că acest sistem de vouchere de vacanță aduce în plus bani la buget, valorifică mai bine resursele naturale, forța de muncă din țară și se vor face încasări suplimentare la buget.” – a mai spus Herman Rosner.
Potrivit acestuia, spre deosebire de tichetele de masă, unde aproximativ 80% din cumpărăturile pe care oamenii le fac reprezintă produse din import, în cazul turismului, ciclul care compune pachetul turistic – pornind de la cumpărarea îmbrăcăminții aferente concediului, jucăriilor pentru nisip ale copiilor, umplerea rezervorului autoturismului cu carburant, prelucrarea alimentelor în restaurante și până la agrementul aferent unui concediu – toate acestea sunt generatoare de venituri, impozite și taxe la buget.
Dipl.ec. Herman Rosner, distins recent, la aniversarea a 25 ANAT,cu trofeul de lobby și advocacy acordat pentru proiectul menționat, consideră că unele practici europene trebuie introduse, deoarece rezultatele pozitive sunt vizibile în țările europene. Acesta consideră că se face „bătuta pe loc” în cazul salariaților din sistemul bugetar, a unui proiect pornit în 2005 și care a avut o perioadă funcțională.
În Romania turismul contribuie doar cu 2 % la formarea PIB-ului, înregistrăm circa 2 milioane de turiști străini și, în primele 9 luni din acest an indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 29,7 % la nivelul țării (!?)
Avem legi și norme, dar batem pasul pe loc….
„Avem legea, avem normele, s-au stabilit emitenții – care sunt cei care emit și tichetele de masă, și deci suntem pe linia de start. Linia de start este liberă pentru sectorul privat și cu surprindere am citit că în ședința de Guvern de miercuri 9 decembrie, s-a hotărât din nou că la bugetari nu se pot da vouchere de vacanță. În condițiile în care știm că în sectorul bugetar salariile sunt mici, în condițiile în care noi alocăm din an în an mai mulți bani pentru sectorul de sănătate, natalitatea a scăzut la un nivel îngrijorător, iar în UE (o recentă reuniune de profil în Slovenia) se vorbește despre vacanțe ca un factor de consolidare și dezvoltare a familiei” – a mai spus Herman Rosner.
Acesta consideră că trebuie să avem o circulație turistică internă dezvoltată ca să putem avea oameni calificați, investiții în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale, profesioniști care să permită servicii competitive pentru turismul internațional.
Reducerea evaziunii fiscale prin voucherele de vacanță – unul din efectele benefice
„România este printre țările cu cel mai mare impozit pe salariu, de aici și munca la negru, nu se găsește forță de muncă, pleacă muncitorii calificați în străinătate. Covasna este printre județele cu salariile cele mai mici. Acum angajatorii au din nou un mecanism de îmbunătățire a pachetului salarial, numai 16% fiind impozitul pentru aceste vouchere. Ele nu se primesc automat, salariații în cadrul negocierii contractelor colective de muncă trebuie să pună presiune ca la pachetul salarial să primească și aceste vouchere de vacanță. (…) Angajatorul trebuie înainte de toate să aibă resurse pentru a acorda aceste vouchere. În cazul firmelor de stat este din resursa financiară înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli în condițiile legii.” – a mai explicat inițiatorul proiectului.
Firmele private trebuie să folosească oportunitatea, să știe că vaucherele de vacanță se acordă conform legii odată pe an, ceea ce înseamnă că, cele care au posibilități financiare și vor să stabilizeze oamenii valoroși le pot acorda vouchere de vacanță încă în acest an, până la 6300 lei pe salariat, vauchere valabile un an de zile de la data emiterii și, în 2016 pot acorda din nou vauchere acestor salariați.
Membrul Consiliului director ANAT ne oferă un exemplu elocvent în contextul evaziunii fiscale: „Atât în Ungaria cât și în celelalte țări evaziunea fiscală în domeniul turistic este foarte mare iar unul din efectele benefice ale acestor vouchere este reducerea evaziunii din turism; la noi, în turismul rural, evaziune este evaluată la peste 55 %” .
Tichetele de vacanță sunt bonuri valorice în format tipărit, cu care deținătorii pot cumpăra servicii turistice de cazare, masă, agrement cât și serviciile de transport la destinația aleasă, pe teritoriul României, de la agențiile de turism, hoteluri, pensiuni care sunt legal constituite și au licență/clasificare de la Autoritatea Națională pentru Turism. Conform legii, pot fi acordate până la 6 salarii minime, în funcție de buget, adică aproximativ 6300 de lei sub formă de tichete de vacanță unui angajat, pe perioada unui an. La fel ca și în cazul tichetelor de masă, pentru voucherele de vacanță beneficiarul nu poate primi rest.
ANAT preconizează că în 2 ani, 400 milioane de euro vor intra în economie prin intermediul voucherelor de vacanță.
„Suntem convinși că angajatorii privați vor fi primii care vor marșa, ei având voie să ofere și prime în bani. La Stat, prin lege nu mai au voie să dea prime de vacanță decât sub formă de vouchere. Printre „frânarii” legii au fost și instituții la care prima de vacanță este de peste 100 milioane de lei…Cu 100 milioane vrei să mergi în Spania, în Grecia, nu în țară. Legea spune clar: la bugetari prima este numai sub formă de voucher de vacanță, ceea ce înseamnă că te duci numai în țară, dar vreau să vă spun că s-au făcut pași importanți în țară – la Felix se deschide un hotel de 5 stele , la Balvanyos Grand Hotel va avea un centru de spa și tratament foarte modern, la Covasna s-a deschis un nou hotel de 4 stele cu bază de tratament proprie, iar Turism Covasna va finaliza modernizarea hotelului Căprioara, o investiție de aproape 10 milioane de euro, acționarul majoritar fiind SIF Transilvania, ca să vorbim de exemple din județ” – a explicat Herman Rosner.
Potrivit informațiilor furnizate de acesta, județul nostru este plasat peste media țării, cu 11,1% în ceea ce privește sosirile în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în primele 9 luni din acest an: în județul Covasna au venit 76.924 turiști, cu o creștere de 18,4% față de perioada corespunzătoare anului trecut. La nivelul țării, această creștere a fost de 7,3%.
La nivelul județului nostru 67% dintre turiști se cazează în hoteluri, durata medie de ședere fiind de 3,95 zile (mai mare decât pe țară, unde durata a fost de 2,5 zile). Ne aflăm sub media țării în ceea ce privește creșterea numărului de înnoptări față de perioada corespunzatoare a anului trecut, cu 11%. În cele 9 luni, numărul de înnoptări a fost de 366.506, în principalele structuri de primire turistică, cu o creștere de 4,8% față perioada corespunzatoare a anului trecut.
„În general, în județul Covasna gradul cel mai mare de ocupare a capacităților de cazare este în lunile august, septembrie, octombrie; octombrie a fost luna cea mai bună în 2014. Pentru Revelion sunt câteva stațiuni montane mai căutate, printre care și Poiana Brașov, deși este scumpă, mai scumpă decat pachetele de Revelion în străinătate, cu bilet de avion, cu pachete de 6-7 nopți. Și totuși, la hotelurile de 4 stele din Poiană nu se mai găsesc locuri de câteva săptămâni… subiect de reflecție și provocare pentru cei ce păstoresc turismul județean. La Covasna, Hotelul Clermont reușeste să vândă cu succes pachetele de Revelion, anul acesta reușeste și Hotelul Montana, iar pensiunile și hotelurile de la Balvanyos reușesc, an de an, să atragă mai mulți turiști, de Revelion.
Ioana Ardeleanu
