– Scuzaţi-mă domnule conductor, în ce…ţară suntem?
– Am ajuns în România.
– Aha. Mulţumesc. Şi unde facem primul popas?
– La Sinaia, pentru a vizita Palatul regal „Peleş”.
– Minunat…Oare, putem să–l vedem şi pe…rege???
…Dialogul acesta cu tentă absurdă ne duce cu gândul la celebra comedie cinematografică realizată de regizorul Mel Stuart în anul 1969, intitulată hâtru „Dacă-i marţi, înseamnă că–i Belgia”, în care era parodiată ignoranţa unor turişti de peste Ocean ajunşi în Europa.
Discuţia de mai sus a avut loc însă pe meleaguri dâmboviţene, protagonistă fiind o venerabilă doamnă venită dintr-o ţară maghrebiană în vizită la fiica ei stabilită la Paris, care i-a oferit cadou la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani o excursie cu „Orient Express”.
Dar cine n-a auzit de faimosul tren de epocă, care de peste 130 de ani şerpuieşte pe Bătrânul Continent spre a ajunge pe malurile Bosforului? Luxoasa garnitură feroviară a traversat de fiecare dată şi România la dus şi întors.Aşa s-a întâmplat şi anul acesta, făcând popasuri de câteva ore la Sinaia şi în Bucureşti, pasagerii având ocazia să viziteze câteva obiective de mare interes istoric şi cultural.
Pentru curioşii din zona noastră care vor să admire – dar numai din exterior – supergalonatul tren de lux avem o veste grozavă: duminică, 3 septembrie 2017 la ora 19,19 „Orient Express” va poposi în Gara Braşov. Timpul de staţionare este redus la numai zece minute, atât cât durează revizia feroviară de rutină, după care simplonul va pleca înapoi, spre Capitala Franţei.
…Povestea minuantă a acestui tren istoric începe în vara lui 1883, mai precis pe 5 iunie, când „Orient Express” a plecat de la Paris cu destinaţia Constantinopole (Istanbulul de astăzi). A trecut prin Germania – Austria – Ungaria – România (pe ruta Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu), străbătând 2.627 km. De acolo pasagerii erau transportați cu feribotul peste Dunăre la Ruse în Bulgaria, pentru a lua un alt tren spre Varna, unde urma o nouă transbordare, pe un pachebot al Companiei Lloyd, cu care pasagerii ajungeau după un voiaj ce însuma 83 de ore și 30 de minute, la Instanbul!
După inaugurarea podurilor de la Feteşti şi Cernavodă peste Dunăre, viaducte măreţe pentru acei ani, construite de genialul inginer român Anghel Saligny, traseul garniturii de epocă a fost prelungit până la Constanţa, de unde turiştii erau preluați de o navă maritimă şi debarcaţi în Turcia.
Aprope fiecare vagon al garniturii are câte o poveste legată de numele unor personalităţi care au călătorit de-a lungul timpului cu el, celebrități ale vremii, oameni bogaţi, staruri, jurnalişti faimoşi, scriitori, cupluri excentrice, chiar capete încoronate.
Trenul a asigurat încă de la început un confort deosebit preţioşilor săi pasageri, biletele costând sume considerabile. Însă, se ştie, luxul se plăteşte cu vârf şi îndesat. Cuşetele spaţioase, decorate inspirat, vagonul restaurant, saloanele pentru recreere şi coversaţii, ofereau un standard foarte înalt de eleganţă. Masa era servită în veselă de porţelean chinezesc, băuturile în pahare din cristal veneţian. Meniurile sofisticate (unele special concepute de maeştri bucătari ai convoiului feroviar de elită) ajunseră vestite în rubricile gastronomice ale presei mondene din Europa.De fapt, preparatele sofisticate servite nu se mâncau, ci se savurau. Idem „drink”-urile.
La toate se adăuga un serviciu ireproşabil, asigurat de un personal stilat ales pe sprâncenă, poliglot şi instruit ca pentru a servi ca la o casă regală. Vagoanele silenţioase şi bine întreţinute etalau pe culoare, în compartimente, de fapt la tot pasul decoruri elegante, tapiserii orientale, piese de mobilier din lemn de trandafir.
Doar în perioada celor două mari conflagraţii mondiale „Orient Express-ul” nu a circulat, din pricina conflictelor dintre ţările pe unde avea ruta. Devenise însă o legendă!
Numele „Orient Express” a ajuns în timp…renume. La început a aparţinut unei linii feroviare franceze pentru călători de lungă distanţă, anume „Compagnie Internationale des Wagons-Lits” („Compania Internațională de Vagoane de Dormit”), gândită după modelul american „Pullman”. Ulterior au apărut mulţi epigoni, însă nici unul nu a mai atins gloria vedetei pe şine: „Săgeata Roşie”, „Transsiberianul”, „Transhimalaianul” etc.
Ruta iniţială a suferit de-a lungul timpului, din motive geopolitice, dar şi economice mai multe modificări, exitând de fiecare dată negocieri serioase cu factorii de resort din statele prin care trecea.
La celebritatea brandului a contribuit, fără doar şi poate, romanul poliţist „Crima din Orient Express” aparţinând scriitoarei britanice Agatha Christie, avându-l drept personaj principal pe detectivul belgian, Hercule Poirot. Cartea publicată pentru prima dată în Regatul Unit la 1 ianuarie 1934 a ajuns rapid un bestseller. Subiectul pe scurt vizează uciderea unui american înstărit care călătorea cu cel mai faimos tren din lume. Detectivul Poirot este chemat să elucideze cazul. Poirot se îmbarcă în garnitură. Unul dintre pasageri îi cere să-i acorde protecţia sa, însă detectivul refuză. A doua zi pasagerul este găsit mort în compartiment. Trenul va rămâne blocat pe traseu datorită căderii masive de zăpadă. În aşteptarea ajutoarelor pentru deszăpezire, detectivul câştigă ore bune necesare rezolvării investigaţiei înaintea sosirii poliţiei locale. Până la urmă sagacele Poirot reuşeşte să clarifice misterul…
Nici cea de-a Şaptea artă nu putea ocoli subiectul, existând deja trei ecranizări după romanul „Murder on the Orient Express”. Prima dintre ele s-a realizat în anul 1974, alta în 2001 şi ultima anul acesta. Regia la producţia recentă este semnată de Kenneth Branagh, cu Penelope Cruz, Michelle Pheiffer, Johnny Depp în rolurile principale.
Cea mai celebră peliculă, devenită între timp o temă clasică, rămâne indiscutabil, prima. Ea l-a avut ca regizor pe nu mai puţin vestitul Sidney Lumet. În distribuţie au figurat nume grele ale cinematografiei mondiale, adevăraţi „monştri sacri” ai ecranului, precum Ingrid Bergman (Greta), Albert Finney (Hercule Poirot), Lauren Bacall (Harriet Belinda Hubbard), John Moffatt, Michael York (Contele Andrenyi), Leon Lissek, John Gielgud (Mr. Beddoes), Martin Balsam (Signor Bianchi), Sean Connery (Colonelul Arbuthnot).
…Pe scurt aceasta este povestea legendarului tren de lux ce tranzitează o dată pe an şi România, oprindu-se doar pentru zece minute şi în vechea Gară din municipiul de la poalele Tâmpei. Deşi, călătorii exclusivişti ai „Orientului Express” ar cam avea ce vedea vizitând şi Braşovul, declarat în 2017 „Cel mai frumos şi curat oraş al României”.
Nu uitaţi, dragi prieteni, duminică, 3 septembrie 2017 la ora 19,19 „Orient Express” poate fi admirat la peron în toată splendoarea sa.
Horia C. Deliu
