În anul 2020, la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe a apărut volumul Recunoașterea internațională a Marii Uniri. Trianon 100, sub coordonarea dr. Ioan Lăcătușu și prof. Vasile Stancu, de 738 pagini, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară. Volumul cuprinde 49 de studii ale unor istorici din întreaga țară, materiale prezentate în decursul anilor la manifestările științifice organizate în județele Covasna și Harghita.
Declararea stării de urgenţă şi apoi de alertă, din cauza pandemiei, în România, Ungaria şi în celelalte ţări europene, a modificat radical programul manifestărilor planificate de Guvernul Ungariei şi de către formaţiunile politice, civice, instituţiile administraţiei publice locale, de învăţământ şi cultură maghiare din România a se desfăşura pentru comemorarea Tratatului de la Trianon. Această problematică de mare interes pentru ambele ţări – România şi Ungaria – a fost pe larg abordată în lucrări şi studii de specialitate, dezbătută în mass-media, prezentă în programul instituţiilor de cultură (muzee, teatre, institute de cercetare), prin intermediul unor sesiuni de comunicări, simpozioane, conferinţe, dezbateri, expoziţii, înălţarea de monumente de for public, emiterea de monede, acordarea de denumiri de unităţi administrative, instituţii, străzi etc. Conţinutul şi mesajul acestor manifestări a fost neschimbat; fiecare ţară şi-a susţinut poziţiile cunoscute. Documentele inedite introduse în circuitul public, prin lucrări, studii şi articole, aduc noi argumente pentru susţinerea perspectivei fiecărei părţi. Practic, în cei 100 de ani care au trecut de la adoptarea Tratatului de pace de la Trianon, nu s-au înregistrat progrese semnificative privind modul de raportare şi valorizare a acestui important eveniment, din istoria comună a celor două ţări, de către România şi Ungaria.
Din perspectivă maghiară, un exemplu elocvent îl constituie revista „Krónika”, publicație care în din anul 2020, la rubrica Trianon 100 a publicat peste 100 de articole, despre conţinutul cărora vorbesc titlurile acestora: Ungaria şi-a câştigat prestigiul pentru 100 de ani de la Trianon; Viktor Orban, Doar statul are granițe, naţiunea nu are granițe; Poveştile „şoptite” ajută generaţiile viitoare; Maghiarul este cel conştient de durerea lui Trianon; În Transilvania, Trianon doare mai intens; Potrivit lui Tokes, reconcilierea este posibilă dacă România rupe cu statul anti-ungar ridicat la politică de stat; Janos Ader: Soarta Ungariei a fost decisă în negocieri de fundal „viclene”; Janos Cristof Muradin despre concepţia maghiară şi română despre Trianon; Dictatura Trianon: căutarea răspunsurilor şi căutarea ţapilor ispăşitori se desfăşoară de 100 de ani; Clopotele bisericilor istorice maghiare sună în Transilvania; Organizaţiile maghiare comemorează centenarul Trianonului în mai mult de o sută de aşezări transilvane; A fost realizat un documentar despre dezintegrarea formaţiunilor din bazinul carpatic; Exterminarea şi execuţia maghiarilor de la Trianon este scopul strategiei naţionale româneşti; Ura maghiară a devenit din nou o strategie naţională în România ş.a.( https://kronikaonline.ro/cimke/trianon-100#).
Cauza maghiară este susţinută şi de cercetători străini. Astfel, istoricul Stefano Botton, de la Universitatea din Bologna, este autorul articolului Pentru Ungaria e greu să treacă peste trecut (http://real.mtak.hu/19454/1/Magazin%20Istoric%202014%20decembrie.pdf); ziaristul NickThorpe, BBC News, a publicat articolul Ungaria Rana de 100 de ani pe care Ungaria nu o poate uita (www.bbc.com/news/world-europe-52903721), iar istoricul francez Catherine Horel a lansat la București ediția în limba română a volumului „Amiralul Horthy, regentul Ungariei”, apărut la editura Humanitas – o amplă frescă a Ungariei dintre cele două mari războaie (www.bbc.com/news/world-europe-52903721).
La împlinirea a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, un moment deosebit l-a constituit adoptarea de către Parlamentul României a legii prin care data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, din inițiativa parlamentarului Titus Corlățeanu. Actul normativ a fost primit favorabil de opinia publică românească și dezavuat de liderii maghiari din țară și din Ungaria [şi de Vasile Dâncu]. Senatorul Titus Corlățeanu consideră că Legea privind declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon este necesară pentru marcarea unei simbolistici naţionale, la nivel tinerei generaţii. În opinia sa, prin acest act normativ se marchează, „cu demnitate naţională”, un moment important din istoria naţiunii române, „care a fost supus unor încercări de rescriere, unor poziţii revizioniste care au fost promovate de-a lungul anilor de la Budapesta de diverse forţe politice” (Mesagerul de Covasna, din 14 mai 2020). În replică, deputatul harghitean Attila Korodi consideră că declararea Zilei Tratatului de la Trianon este jignitoare la adresa maghiarilor şi contravine tuturor năzuinţelor care servesc coexistenţei paşnice dintre majoritate şi comunitatea maghiară, limitând şi proiectele privind un viitor comun (Informația Harghitei, din 14 mai 2020).
După adoptarea legii de către cele două camere ale Parlamentului României, Curtea Constituţională sesizată cu neconstituţionalitatea acesteia de către preşedintele Klaus Iohanis, a respins excepţia de neconstituţionalitate. Despre motivarea acestei decizii, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat la Sesiunea de comunicări de la Izvoru Mureșului, din 25 septembrie 2020: „Ne-a fost parcă nouă, românilor, teamă, am avut o fereală, ca să spun aşa, ca să folosim un lucru sfânt pentru noi, pentru că Tratatul de la Trianon este un tratat fundamental al ţării noastre, care ne consacră suveranitatea, identitatea, integritatea teritorială, apartenenţa noastră la spaţiul european şi multe altele” (Informatia Harghitei, din 30 sept. 2020).
În anul 2020, Monetăria Statului a dedicat produsul medalistic – eveniment „100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon” tuturor românilor care au contribuit la Actul Marii Uniri din 1918, recunoscut de Conferința de Pace de la Paris și parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Acest produs unic – format din medalie, broșură și cutie de lemn – este emis într-un tiraj fix de 150 bucăți și poate fi achiziționat de la magazinul Beldiman la prețul de 887 lei/set, pentru medalia din argint, și de 338 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA. Caracteristicile tehnice ale piesei sunt următoarele: Material: Argint 925‰ – Diametru: 60 mm – Greutate: 176 grame – Calitate: patinată Tiraj fix: 90 bucăți Material: Aliaj de cupru – Diametru: 60 mm – Calitate: patinată tiraj fix: 60 bucăți (www.monetariastatului.ro/post/100-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-la-trianon).
Din multitudinea manifestărilor organizate de către instituţiile de cultură şi ştiinţă româneşti, pentru aniversarea împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Tratatului de la Trianon, menţionăm: Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a organizat virtual, în 2 și 3 iunie 2020, Conferința Trianon, 100 Years After. Activitățile publice au putut fi urmărite și pe platformele zoom și facebook, bucurându-se de o largă audiență. Un raport rezultat în urma atelierelor de lucru va fi publicat în limbile engleză, română și maghiară (https://spac.ubbcluj.ro/ro/evenimente/trianon-100-years-after). Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a organizat Expoziţia on-line Tratatul dintre Puterile Aliate și Asociate și Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 (www.mvu.ro/index.php/tratatul-dintre-puterile-aliate-si-asociate-si-ungaria-trianon-4-iunie-1920/). Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat Expoziţia online „Trianon 100. România la Conferinţa de Pace de la Paris” (Agenţia de ştiri Agerpres, din 21 mai 2020).
La rândul lor, istorici, analiști, oameni politici, publicişti, lideri civici și de opinie, din mediul academic, cultural şi din mass-media românească au abordat tema Trianon 100 din perspectiva istoriografiei românești. Distingem apariţia câtorva valoroase volume, apoi un mare număr de studii, majoritatea fiind întocmite pe bază de documente, multe inedite şi o serie de articole redactate în stilul specific discursului jurnalistic.[1]
[1] „„Ungaria declară război informațional României. Trianon 100 vrea să combată Centenarul Marii Uniri, Anchete online, 28 aprilie 2017”, în www.ancheteonline.ro/2017/04/ungaria-declara-razboi-informational-romaniei-trianon-100-vrea-sa-combata-centenarul-marii-uniri/, accesat la 26.05.2020; Dodo Romniceanu, Cozmin Gușă, „Despre Trianon 100, temutul departament al Guvernului de la Budapesta de propagandă antiromânească”, în Evenimentul zilei, din 30 apr. 2017, disponibil online la https://evz.ro/cozmin-gusa-despre-trianon-100.html, accesat la 26.05.2020; Marius Coznenu, I„nterviul cu Balázs Ablonczy, coordonatorul proiectului Trianon 100: «Mă străduiesc să pun întrebări ştiinţifice»”, în Dilema veche, disponibil online la http://blog.cosmeanu.ro/interviul-din-dilema-veche-cu-balazs-ablonczy-ma-straduiesc-sa-pun-in
trebari-stiintifice/, accesat la 26.05.2020; Vlad Alexandru, „4 iunie 1920: Ziua în care s-a semnat Tratatul de la Trianon. Ungaria a recunoscut unirea Ardealului cu România”, în Evenimentul zilei, din 4 iun. 2017, disponibil online la https://evz.ro/4-iunie-1920-ziua-in-care-s-a-semnat-tratatul-de-la-trianon-ung.html, accesat la 26.05.2020; Alexandru Costea, „MAE despre marcarea «tragediei» de la Trianon în Ungaria: Rescrierea istoriei inacceptabilă”, în Mediafax, din 2 iun. 2018, disponibil online la www.mediafax.ro/politic/mae-despre-marcarea-tragediei-tratatului-de-la-trianon-in-ungaria-rescrierea-istoriei-inacceptabila-18179474, accesat la 26.05.2020; Bianca Pădurean, „Pagina de istorie: Ce a făcut Tratatul de la Trianon pentru România?”, în RFI, din 4 iun. 2018, disponibil online la www.rfi.ro/politica-103726-pagina-deistorie-facut-tratatul-trianon-pentru-romania, accesat la 26.05.2020; Adi Mondiru, „Documentar: Tratatul de la Trianon şi lupta pentru Transilvania”, în Radio România, Agenția de presă RADOR, din 4 iun. 2018, disponibil online la www.rador.ro/2018/06/04/documentar-tratatul-de-la-trianon-si-lupta-pentru-transilvania, accesat la 26.05.2020; „Ungaria va inaugura un monument care comemorează 100 de ani de la Trianon”, în DIGI 24, din 11 apr. 2019, disponibil online la www.digi24.ro/stiri/externe/ue/unga
ria-va-inaugura-un-monument-care-comemoreaza-100-de-ani-de-la-trianon-1111884, accesat la 26.05.2020; Ion Coja, „Trianon 100 (1). Nasol să fii ungur”, 24 august 2019, disponibil online la https://ioncoja.ro/categoria/trianon-100/, accesat la 26.05.2020; Ion Cristoiu, „100 de ani de la Trianon în mandatul lui Klaus Iohannis”, în CristoiuBlog.ro, 29 apr. 2020, disponibil online la www.cristoiublog.ro/100-de-ani-de-la-trianon-in-mandatul-lui-klaus-iohannis/, accesat la 26.05.2020; Cristian Andrei, „Parlamentul votează legea privind ziua Tratatului de la Trianon. Kelemen Hunor: «Pentru maghiarii din România a fost o tristețe enormă»”, în Radio Europa Liberă, 13 mai 2020, disponibil online la https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-voteaz%
C4%83-legea-ziua-tratatului-trianon-kelemen-hunor-pentru-maghiarii-din-rom%C3%A2nia-a-fost-o-, accesat la 26.05.2020; „Lege adoptată: 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon / Kelemen: E un proiect inutil”, în Hot News, din 13 mai 2020, disponibil online la www.hotnews.ro/stiri-politic-23994214-lege-adoptata-4-iunie-ziua-tratatului-trianon-kelemen-proiect-inutil.htm, accesat la 26.05.2020; Cristian Ștefănescu, „Autogol Trianon la ambele porți”, în Focus, din 14 mai 2020, disponibil online la https://dw.com/ro/autogol-trianon-la-ambele-porți/a-53434055, accesat la 06.05.2020; Răzvan Tudor, „După 100 de ani, Trianonul lui Titus Corlățean”, în Q magazine, din 14 mai 2020, disponibil online la www.qmagazine.ro/dupa-100-de-ani-trianonul-lui-titus-corla
tean/, accesat la 26.05.2020; Alexandru Miclovan, „Tratatul de la Trianon, obsesia de 100 de ani a Budapestei. Așa-zisa Ungarie Mare și «transilvănismul», înșiruiri de mituri fără fundament istoric și logică”, în Podul memoriei, disponibil online la www.podul.ro/articol/tratatul-de-la-trianon-obsesia-de-100-de-ani-a-budapestei-asa-zisa-ungarie-mare-si-transilvanismul-insiruiri-de-mituri-fara-f, accesat la 26.05.2020; „Trianon 100. Gergely Karácsony, primarul general al Budapestei: În data de 4 iunie, la centenarul Tratatului de la Trianon, la ora 16:30, să se oprească totul în Budapesta, pentru un minut”, în hirado.hu, din 24 mai 2020, disponibil online la https://hirado.hu/
2020/05/24/trianon-100-primarul-general-al-budapestei-in-data-de-4-iuniepentru-un-minut-sa-se-opreasca-totul-in-capitala-ung, accesat la 26.05.2020; „Trianon 100. Începând cu data de 4 iunie, numele judeţului Csongrád va fi judeţul Csongrád-Csanád”, în hirado.hu, din 25 mai 2020, disponibil online la https://hirado.hu/2020/05/25/trianon-100-din-4-iunie-numele-judetului-cson
grad-va-fi-judetulcsongrad-csanad/, accesat la 26.05.2020; „Pentru Ungaria, Centenarul Trianon a început deja”, în AUR, iunie 2016, disponibil online la www.partidulaur.ro/pentru_ungaria_cente
narul_trianon_a_nceput_deja, accesat la 26.05.2020; „Trianon 100. Muzeul virtual al Unirii”, în mvu.ro, disponibil online la www.mvu.ro/index.php/trianon-100/, accesat la 26.05.2020; Dr. Roman, „V. Românii în Laboratorul European: 45: Trianon 100”, în Calameo, disponibil online la https://en.calameo.com/books/0055165186e86b7459708, accesat la 26.05.2020; Mihail Groza, „Interviu cu PetreȚurlea, «Români şi unguri în Transilvania, înainte şi după Trianon»”, în Informația Harghitei, din 27 mai 2020; Mircea Dogaru, „Câte degete are «mănușa» dvs, domnule Viktor Orban – Scrisoare deschisă premierului Ungariei”, în Arhiva CESCH/2020; Guvernul Orbán pare să fi decis să deschidă un alt front în războiul său împotriva Europei, de data aceasta pentru o reinterpretare a Tratatului de la Trianon 7 iunie 2017; Simona Chirciu, 100-de-ani-de-la-tratatul-de-la-trianon-istoric-roman-ungaria-plange-după ceva ce nu a fost al ei; Ovidiu Nahoi, Trianon 100: limitele „comemorării” și ale „sărbătorii”; Trianon 100: „Cum vrea Viktor Orbán să facă Ungaria mare din nou; Mircea Moraru, Trianon 100; Adrian Cioroianu, Trianon 100 – Istoria şi memoria prinse între România şi Ungaria (şi ce mai putem aştepta de la ele); Ştirile ProTV, Ce însemnătate are pentru România tratatul de la Trianon, semnat în urmă cu 100 de ani; Agenţia de presă RADOR, Trianon 100 – Manifestări de comemorare la nivel național; Adrian Saiu, Vom asista probabil la tentative de edificare a unei Ungarii cu dublă statalitate. Trianon, 100 de ani; Col.(r)dr.ing. Avădanei Constantin, TRIANON-100. Un alt punct de vedere.
Din presa de limbă română din județele Covasna și Harghita menţionăm editorialele publicistului Dumitru Manolăchescu apărute în „Observatorul de Covasna” și articolele și interviurile ziaristului Mihai Groza, din publicația „Informația Harghitei”.
Dintre studiile cercetătorilor români apărute în anul 2020, menționăm pe cele redactate de Dan Dungaciu, Epidemia de hungaro-virus amenință regiunea. Planul Ungariei pentru maghiarii din Transilvania, „decorat” de… Horthy (Articolul de mai jos a fost scris în ianuarie 2020 și a apărut în volumul Vasile Pușcaș și Ionel Nicu Sava (coordonatori), Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politică revizionistă, Edit. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020), Vasile Dîncu, Iliberalism și sindromul Trianon. Regimul Orbán și susținerea paralelismului etnic în Transilvania (Arhiva CESCH, 2020), Camil Mureșan, Tratatul de la Trianon – Amnezii voite ș.a.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, prof. Vasile STANCU
