Din cauza vremii capricioase din această vară , recoltarea cerealelor de pe pământurile covăsnene este tot mai greoaie.
Cu un început timid în recoltarea cerealelor de toamnă, din cauza vremii ploioase, agricultorii au reuşit să adune producţia doar de pe câteva hectare.
„Cifrele sunt momentan nesemnificative, având în vedere că nu am reuşit să recoltăm decât în proporţie foarte mică. Suntem abia la început; din 22.000 de hectare de grâu am recoltat doar 10. Din cauza vremii capricioase, păioasele se coc mai târziu. Am putea recolta rapiţa şi orzul de toamnă, dar iarăşi, din cauza vremii ploioase nu prea putem intra (n.r.- pe terenul agricol cultivat)”, a declarat directorului Direcţiei pentru Agricultură (DA) Covasna, Konczei Csaba.
Acesta a mai precizat că pentru o coacere completă şi o recoltare de succes a păioaselor ar fi necesare în jur de 14 zile călduroase, fără ploi.
Până în prezent s-au recoltat 10 hectare de grâu, 13 hectare de secară, 475 de hecare orz de toamnă şi 509 hectare de rapiţă. Anul acesta , în judeţul Covasna s-au însămânțat 1.019 hectare de rapiţă de toamnă, 1400 de legume de câmp, 3.000 de hectare de sfeclă de zahăr, 6.000 de hectare de orzoaică de primăvară, 8.000 de hectare de porumb, 11.000 de hectare de cartofi şi 24.000 de hectare de cereale de toamnă. Pe restul suprafeţei sunt cultivate culturi furajere, însumând astfel peste 83.000 de hectare bogate, în tot judeţul.
Creşte preţul cerealelor anul acesta?
Conform declaraţiei domnului director, stabilirea unui trend de creştere sau de scăderea a preţului cerealelor din acest an este prematură, aprecierea putând fi făcută mai târziu, când sezonul de recoltare va fi spre sfârşit. „Acum nu pot să apreciez dacă va creşte sau nu preţul. Este un semn de întrebare pe care îl ridicăm acum, cu privire la calitatea şi condiţiilor de recoltare. Eu zic că dacă am avea 15-20 de zile bune, am reuşi să recoltăm cerealele de toamnă”, a spus Konczei Csaba.
Dacă va fi vremea bună, vom avea mai multă rapiţă decât anul trecut
Chiar dacă este o cultură destul de nouă pe meleagurile covăsnene, rapiţa a câştigat repede teren datorită costului de cultivare mult mai scăzut decât în cazul cartofului, fiind comparabil cu cel al cerealelor, profitul fiind chiar mai mare decât în cazul acestora, dar şi datorită pieţei de desfacere asigurată. Faptul că rapiţa este o plantă nu foarte rezistentă la frig, fermierii din zona noastră au evitat, o perioadă, să o cultive în cantităţi mari, însă, pe piaţă au apărut hibrizi care sunt mai rezistenţi la clima din depresiune, fapt pentru care producţia de rapiţă creşte de la an la an.
„Suprafaţa este mai mare faţă de anul trecut, dar nu cu mult. Producţia, însă, este mai mare, undeva la 3.200 de kilograme pe hectar, faţă de 2.800 ce-a fost anul trecut. Până acum e bine, dar oricând poată să vină o grindină şi să o scuture. Au fost zone în Ozun, Chilieni şi Angheluş unde s-a mai întâmplat asta. A scuturat rapiţa şi a rămas o producţie undeva la circa 70% din ce era, dar având în vedere suprafața destul de mică, nu este o pierdere semnificativă”, a concluzionat directorul DA.
Maricela Dan
