Statul demonstrează de la un an la altul cât de „bun gestionar” al banilor și patrimoniului este. Astfel că, în cazul Ministerului Sporturilor și Tineretului nu există evidențe pe 20 de ani ai patrimoniului sportiv, la Ministerul Culturii, fie că ești angajat part-time sau nu, primești sporul de hrană la fel ca restul, iar dacă ai plecat din minister tot primești vouchere de vacanță. SGG dă sute de mii de lei pe un sistem informatic pe care nu l-a folosit, iar Compania Națională de Investiții ia bani de la stat pe care nu-i folosește dar nici nu-i returnează, potrivit ultimul raport al Curții de Conturi.
Poliția trage cu gloanțe oarbe
În cazul Inspectoratului General al Poliției Române nu s-a urmărit derularea unui contract subsecvent de achiziție publică de muniție sub aspectul constituirii garanției de bună execuție și înregistrării în evidențele contabile și nu s-a asigurat livrarea întregii cantități de către operatorul economic care nu și-a respectat obligațiile potrivit comenzilor ferme, determinând astfel dezangajarea fondurilor publice aferente obligației de furnizare.
SGG și-a luat sistem informatic pe care nu-l foloseste
În cazul Secretariatului General al Guvernului a fost identificată achiziția în anul 2019 a unui sistem informatic de urmărire și management a mijloacelor fixe, pentru care a fost achitată suma de 565.000 lei, sistem care la data efectuării auditului financiar (august 2020) nu era utilizat.
Tot aici s-a mai constatat faptul că preluarea de către SGG a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, entitate care a fost desființată începând cu data de 6.11.2019, s-a realizat fără efectuarea inventarierii patrimoniului acestui minister.
CNI nu mai vrea să dea banii înapoi la stat
Primăriile beneficiare ale fondurilor publice alocate în anul 2019 de MLPDA au călcat și ele strâmb. Astfel că s-au constatat cazuri de utilizare eronată a fondurilor.
Din centralizarea datelor prezentate de camerele de conturi teritoriale au rezultat sume cheltuite eronat, în valoare de 10,236 milioane lei.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației înregistrează creanțe provenind din nerestituirea de către CNI a subvenției primite de la bugetul de stat, utilizată pentru finanțarea unor lucrări neexecutate de antreprenori în perioada 2012-2014 (18,838 milioane lei), precum și din decontarea eronată de către CNI de la bugetul de stat a contravalorii cheltuielilor cu dirigenția de șantier (6,757 milioane lei).
CNI SA însă nu recunoaște obligația de restituire la bugetul de stat a sumelor indicate anterior, contestând măsurile dispuse de Curtea de Conturi.
Chiar și așa, comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a respins contestația formulată de CNI, iar, în prezent, aceste aspecte fac obiectul unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată între CNI SA și Curtea de Conturi.
Pe afară e vopsit gardul, în Curte te mănâncă palma și primești bani
În raport se mai consemnează că, Curtea de Apel Oradea a efectuat în luna decembrie 2019 plăți nelegale în sumă de 9,927 milioane lei, reprezentând diferențe de drepturi salariale aferente perioadei ianuarie 2010 – martie 2015, ca urmare a lămuririi întinderii și înțelesului dispozitivului unor titluri executorii, pronunțate în anul 2008, executate integral în perioada 2012-2015.
Conducerea Curții de Apel Oradea a contestat decizia emisă de Curtea de Conturi – Camera de Conturi a județului Bihor, iar Comisia de soluționare a contestațiilor a respins contestația formulată.
Ulterior, Curtea de Apel Oradea a formulat acțiune în instanță împotriva măsurii dispuse, cauza fiind în curs de soluționare.
Vouchere de vacanță pentru oameni care nu mai lucrau
La Ministerul Culturii, nu au fost respectate prevederile legale privind plata indemnizației de hrană pentru personalul angajat cu contract de muncă cu timp parțial (2/4/6 ore/zi), întrucât indemnizația de hrană plătită acestuia a fost acordată similar cu cea plătită unui angajat cu normă întreagă, respectiv, că suma reprezentând a douasprezecea parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată (2.080 lei*2/12 = 347 lei/lună).
Nu au fost respectate prevederile legale privind recuperarea voucherelor de vacanță acordate necuvenit unui numar de 20 de salariați, care și-au încetat raporturile de muncă pe parcursul anului 2019 și care au primit vouchere de vacanță.
Patrimoniul sportiv pe 20 de ani, în zona crepusculară
În urma controalelor efectuate la Ministerul Sportului și Tineretului, au fost identificate documente privind inventarierea patrimoniului aferentă anului 1990 doar la 18,3% dintre entitățile auditate subordonate MTS, iar la restul de 81,7% dintre entități nu au fost identificate documente, principalul motiv al lipsei acestora fiind prevederile legislative cu privire la termenul de păstrare (cinci ani).
Pentru majoritatea entităților nu a putut fi stabilită situația reală a patrimoniului sportiv, respectiv a bazelor sportive aflate în administrare la nivelul anului 1990.
La nivelul MTS nu au fost identificate documente privind inventarierea patrimoniului sportiv aflat în administrarea directă a MTS la momentul anului 1990.
De asemenea, cu referire la întreaga perioadă auditataă (1990-2016), au putut fi identificate documente privind inventarierea patrimoniului doar la 21% dintre entitățile auditate subordonate MTS, care au avut/au în administrare baze sportive.
Pentru perioada 1990-2000 nu a fost posibilă stabilirea cu exactitate a patrimoniului sportiv al MTS, nefiind prezentate documente în acest sens.
În ceea ce privește evoluția patrimoniului sportiv în perioada supusă auditului performanței au fost identificate cazuri în care patrimoniul aflat în administrarea unităților subordonate a fost diminuat prin acțiunile unităților administrativ-teritoriale fără a fi respectate în totalitate dispozițiile legale specifice aplicabile.
Acest fenomen a fost posibil și din cauza faptului că MTS nu a acționat de fiecare dată ca un bun administrator, conform legii.
La ANL s-a construit… parțial
În perioada 2017-2019, în cazul Agenției Naționale a Locuințelor, pentru 12 amplasamente au fost angajate sume în valoare de 63,557 milioane lei în scopul execuției de lucrări, la care s-a renunțat ulterior, acestea reprezentând 35,23% din numărul unităților locative care ar fi trebuit să se realizeze în cadrul proiectului.
https://ziare.com/
