Conducerea Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a anunţat joi, în cadrul unei conferinţe internaţionale desfăşurate la Băile Balvanyos, că va întocmi un raport general privind maniera în care autorităţile locale şi regionale din ţările membre pun în aplicare Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată în anul 1992 şi intrată în vigoare în 1998.
Andrew Dawson, membru al Congresului însărcinat cu elaborarea raportului, a estimat că acesta va fi finalizat peste aproximativ un an şi jumătate, timp în care se vor aduna informaţii din toate cele 47 de ţări membre.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Gruman Robert, membru în conducerea Congresului, a precizat că situaţia este diferită de la un stat la altul, unele dintre ele reuşind să „integreze preocupările minorităţilor naţionale privind multilingvismul”, arătând, în context, că există ţări unde limbile minorităţilor au statut de limbă oficială sau regională.
Acesta a menţionat, totodată, că doleanţa comunităţii maghiare din România este ca limba maghiară să devină a doua limbă oficială în ţinutul secuiesc, respectiv în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde este majoritară din punct de vedere numeric.
Gruman a explicat că Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale obişnuieşte să-şi ţină şedinţele nu doar la Strasbourg, precizând că reuniunea de la Balvanyos a avut loc la invitaţia Consiliului Judeţean Covasna.
Reprezentanţii Congresului au subliniat că rapoartele pe care le întocmesc sunt nişte „recomandări”, nişte „instrumente” care permit statelor membre să găsescă soluţii corecte la problemele pe care le au, în acest caz fiind vorba despre minorităţile naţionale.
Preşedinta Congresului, Gudrun Mosler Törnström, a declarat că nu există un „model care să se potrivească tuturor”, dar există modele de bună practică ce pot fi preluate, iar cuvântul cheie este dialogul dintre majoritate şi minoritate.
„Un model nu se potriveşte tuturor, (…) nu puteţi folosi modelul din Irlanda sau Ţara Galilor să îl plantaţi pur şi simplu aici în regiune sau în altă parte. Trebuie să găsiţi soluţii proprii pentru regiunea dumneavoastră, dar dialogul rămâne cel mai important sistem de lucru. Minorităţile pot deveni majorităţi şi invers, ţineţi cont de asta. De aceea e nevoie de înţelegere reciprocă. Ce e bun pentru o minoritate e bun şi pentru majoritate, de aceea dialogul este foarte important. Eu sunt convinsă că dialogul este un instrument extrem de important pentru democraţie (…) Dacă nu veţi înţelege să fiţi deschişi, să nu închideţi uşile dialogului (…) vom putea face tone de rapoarte, dar nu vor da rezultate”, a declarat Gudrun Molster-Törnström.
La Conferinţa intitulată „Utilizarea limbilor în administraţiile locale”, care a fost precedată miercuri de reuniunea comisiei de specialitate a Congresului, au participat reprezentanţii locali şi regionali din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
