Un raport realizat de Federaţia Organizaţiilor Civile Covasna (CIVEK), dat ieri publicităţii, relevă că transparenţa instituţiilor publice şi administraţiei locale din judeţ se situează la un nivel scăzut şi că majoritatea nu respectă legile privind accesul la informaţiile de interes public. Raportul relevă, totodată, că nici societatea civilă din judeţul Covasna nu-şi exercită dreptul de control conferit de lege prin diverse pârghii, cum ar fi Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.
Managerul proiectului, Opra Zsofia-Szende a declarat că studiul, realizat în perioada iunie-decembrie 2013, a vizat în principal relaţia pe care instituţiile şi autorităţile o au cu comunitatea, acurateţea şi frecvenţa informaţiilor pe care le transmit, accesibilitatea, conţinutul paginilor de internet şi gradul de atragere şi implicare a societăţii civile în luarea deciziilor, iar concluzia este că majoritatea nu respectă termenele legale de 10, respectiv 30 de zile prevăzute de lege pentru a răspunde la solicitări, răspund selectiv la întrebările adresate şi furnizează date incomplete. De asemenea, în majoritatea cazurilor informaţiile postate pe site-urile instituţiilor şi autorităţilor locale sunt minime şi adeseori perimate, iar mai mult de jumătate nu oferă niciun fel de informaţii referitoare la modul în care sunt gestionate fondurile publice, deşi au această obligaţie legală.
Opra Zsofia-Szende a menţionat că în total au fost monitorizate 45 de primării, Consiliul Judeţean Covasna şi patru instituţii deconcentrate, respectiv Agenţia de Protecţie a Mediului, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi Direcţia Finanţelor Publice, precum şi peste o sută de organizaţii nonguvernametale din judeţ. În ce le priveşte pe acestea din urmă, raportul a relevat că, deşi cunosc în cea mai mare parte dreptul privind accesul la informaţiile de interes public, doar 17% dintre ele au uzitat de acest drept şi au solicitat date din partea autorităţilor şi numai 7% dintre ONG-uri au o colaborare continuă cu acestea.
În opinia realizatorilor raportului, transparenţa publică în judeţul Covasna se află la un nivel „incipient”, deşi legile ce vizează acest domeniu au apărut cu mai bine de un deceniu în urmă, lucru ce ar putea fi explicat prin „mentalitatea reactivă” a instituţiilor, bazată pe ideea „comunitatea este pentru noi şi nu noi pentru comunitate”, sau prin pasivitatea şi „lipsa curajului civic”, respectiv neimplicarea societăţii civile în tragerea la răspundere a autorităţilor.
„Putem concluziona că nivelul de transparenţă instituţională şi decizională este scăzut în judeţul Covasna şi că instituţiile publice şi autorităţile locale nu sunt deschise faţă de societatea civilă. Reprezentanţii societăţii civile nu sunt incluşi în procesele decizionale de interes public, nu există o comunicare fluentă, dialog, procesele de luare a deciziilor nu sunt transparente, informarea publică este incompletă, lipsesc date, mai ales date financiare. Pe de altă parte, organizaţiile civile nu-şi exercită controlul civil, nu folosesc oportunităţile asigurate de drept în soluţionarea problemelor”, a spus Opra Zsofia-Szende. În raport se regăsesc şi soluţii pentru remedierea deficienţelor constatate.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Mişcarea Angajament Civic din Târgu Mureş şi a fost finanţat cu aproape 40.000 de lei de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
