De 25 de ani pădurile din România au fost tăiate ilegal, însumând sute de mii de hectare de lemn şi milioane de metri cubi de oxigen furate. Neputinţa autorităţilor sau nepăsarea au adus ţării şi locuitorilor un prejudiciu enorm. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi pe anul 2013, în ultimii 23 de ani au fost tăiate 366.000 de hectare de pădure , însumând aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn în valoare de aproximativ 5 milioane de euro.
Pentru a combate acest fenomen, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană a introdus un sistem de control cunoscut şi sub numele de „Radarul Pădurilor”, iniţial sub formă de proiect pilot în nouă judeţe ale ţării, printre care şi judeţul Covasna. Datorită eficacităţii sistemului şi rezultatelor remarcabile obţinute în perioada de probă, sistemul funcţionează pe întreg teritoriul ţării din data de 8 octombrie. În cadrul acestui Radar al Pădurilor, oricine doreşte să verifice legalitatea unui transport de lemne, o poate face apelând numărul unic de urgenţă 112. Chiar dacă în judeţul Covasna numărul celor care au apelat la 112, în acest sens, este destul de redus, inspectorul şef adjunct tehnic de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Braşov, Nagy Daniel a spus că sistemul este unul de succes.
Spuneţi-ne, vă rog, cum decurge implementarea sistemului „Radarul Pădurilor” în judeţul Covasna.
Implementarea este în curs, încă nu s-a terminat. Sunt nişte detalii care apar pe parcurs, mai mult pe emiterea codurilor, dar lucrăm împreună cu departamentele specializate şi încercăm să le corectăm.
Apelează oamenii la 112 pentru a verifica legalitatea transporturilor de lemn?
Strict pe „Radarul Pădurilor” cu numărul de urgenţă 112, pot să spun că semnalele sunt pozitive. Lumea a apelat, dar nu chiar în măsura în care s-ar fi aşteptat leguitorul, în sensul că nu au sunat zilnic 100 de oameni. Începând din septembrie de când a fost introdus programul pilot, în judeţul Covasna au apelat în medie 5-6 persoane, până acum. Braşovul a avut mai multe apeluri care s-au confirmat. Pot să spun că la nivel de ţară au fost, până săptămâna trecută, 1.982 de apeluri la 112 cu Radarul Pădurii, fiind concretizate cam un sfert, mai exact 541. Pe nivel de ţară aş putea spune că tracking-ul este un lucru benefic.
Ce părere aveţi despre popularitatea acestui sistem în rândul locutorilor din judeţ?
Acum, cred că şi populaţia are o reticenţă în ceea ce priveşte folosirea acestui program. Dacă am reuşi să conştientizăm mai bine populaţia, atunci mai mult ca sigur s-ar mări numărul solicitărilor şi al controalelor. Un semnal negativ ce nu ne prea încântă este faptul că sunt foarte multe persoane care sună la 112, apelul se transferă către noi prin centrala operativă, şi cer sfaturi profesionale. Ori, 112 nu pentru asta a fost gândit şi implmentat, ca un angajat al 112 să sune la ITRSV să întrebe cum se interpretează legea. Am primit şi vreo trei apeluri din partea poliţiei la ora 1 noaptea, prin care ne întrebau ce să verifice la autovehiculul oprit. Nu pentru asta a fost gândit programul acesta.
Care sunt cele mai frecventate zone de către cei care taie ilegal copacii?
Judeţul Covasna este liniştit din punct de vedere al focarelor. Focar problematic, dar în curs de rezolvare, este în judeţul Harghita. Până în 2010 a fost zona Vlăhiţa. În martie 2012 s-a trecut toată suprafaţa de 3.000 de hectare sub contract, şi după ce s-a făcut inspecţia pe toată suprafaţa, s-au diminuat furturile. Acolo fenomenul a existat de 20 de ani şi trebuie o perioadă de timp pentru a se canaliza lucrurile în direcţia bună. Ar mai fi în judeţul Braşov zona Gârcinului. Aici iarăşi e o problemă şi socială din cauza concetăţenilor noştri romi, care fac ce fac. Fostul prefect de Braşov s-a implicat personal şi deja am primit semnale că şi acolo rezolvarea problemei merge pe calea cea bună.
În Sibiu, situaţia este comparativă cu cea din judeţul Covasna, relativ liniştită. În judeţul Covasna există mica infracţionalitate. Aici e vorba de concetăţenii noştri romi, în zona Vâlcele, Araci. Nu vă gândiţi că defrişează tot, taie doar pentru foc. Dar focare cu problematici mari în judeţul Covasna nu pot să zic că sunt.
Care consideraţi că sunt principalii factori care duc la tăierea masivă a pădurilor?
Aici intervine şi problema pădurarilor. Aceştia sunt responsabili pe un aşa-numit canton. Cantonul în zona de munte merge până la 1.000 de hectare, dar nefiind concentrat într-o vale este răspândit în mai multe zone. De exemplu, în zona Sfântu Gheorghe, este pădurar care are cantonul de 1.000 de hectare lângă Sfântu Gheorghe, Şugaş Băi, o bucată deasupra la Zălan şi merge până în Ozunca Băi, prin Valea Zălanului. Este şi factorul acesta de fărâmiţare care totuşi intervine şi complică puţin lucrurile. Mica infracţionalitate este de când există pădure. Sunt prezente furturile, au fost şi probabil o să mai fie, dar să sperăm că nu depăşesc limita de explozie.
Credeţi că în câţi ani va dispărea acest fenomen, de defrişare a pădurilor?
Cred că niciodată. Vă spun de ce: un criteriu ar fi fărâmiţarea cantonului pădurarilor, a doua problemă este de natură socială. Ştie toată lumea cum este cu etnicii romi şi nu numai. Sunt persoane care trăiesc sub limita decenţei care nu-şi permit lemnele pentru foc, şi care se duc în pădure şi taie două trei fire. Asta este realitatea şi trebuie să o recunoaştem. A treia ar fi salarizarea destul de proastă a personalului silvic. Spre exemplu, un pădurar cu o vechime de 15 ani la stat primeşte 1.500 de lei, iar la privat primeşte 1.000 de lei. La privat mai au şi probleme cu logistica, în sensul că nu li se dă maşină de serviciu, cotă de carburant, iar toţi factorii aceştia contribuie la imposibilitatea de a-şi exercita funcţia în parametri normali, din păcate.
Problema cu salarizarea se datorează faptului că Silvicultura a fost întotdeauna lăsată la urmă, pentru că şi aşa se descurcă. Nu mai merge conceptul acesta, de vreo 20 de ani. Dacă se merge cu acelaşi concept, angajatul este împins să facă nişte compromisuri. Un om care pleacă la 6 dimineaţa şi vine la 10 seara, este plătit pentru 8 ore.
Potrivit sursei citate, în judeţul Covasna sunt 177.000 hectare fond forestier din care statul administrează în jur de 35.000 de hectare, fiind cuprinse pădurile persoanelor fizice şi composesoratelor.
. . Maricela Dan
