. . 
Cea mai recentă apariţie a revistei „ASTRA CLUJEANĂ”, anul XII, nr. 1-2 din 2016, publicaţie editată de către Despărţământul Cluj al ASTREI (Asociaţiunea Transilvană pentru literatura Română şi Cultura Poporului Român) a ajuns la noi de puţin timp. Vizual, acest număr se aseamănă cu cele anterioare, prin aleasa prezentare grafică, prin aproximativ acelaşi număr de pagini. Bineînţeles, diferă ilustraţia de pe coperta principală. În numărul prezentat, privim coperta întâi cu imaginea lui Constantin Brâncuşi (fără a fi specificate locul şi perioada). Coperta a patra, clădirea Academiei Române, Bucureşti. Cele două imagini reprezentative ale publicaţiei ghidează cititorul spre sumar.
Modul de abordare a cuprinsului revistei diferă nesemnificativ de la un număr la altul. Ne referim în mod special la rubrici. Considerăm că nu există o consecvenţă în menţinerea şi existenţa unor rubrici permanente, astfel încât avem de-a face în „Astra clujeană” nu cu anumite rubrici, ci cu titlurile unor „capitole”, aşa cum am mai afirmat cu altă ocazie. Probabil aceasta este intenţia colectivului de redacţie, până la urmă conţinutul primează.
Primele două „capitole”, substanţiale, sunt reprezentative pentru cultura românească, aflate în corelaţie cu imaginile mai sus amintite: „Anul Brâncuşi” şi „Omagiu Academiei Române”. Prof.univ.dr. Mircea Popa, neobositul redactor-şef al publicaţiei astriste clujene, semnează două materiale foarte interesante prin ineditul lor, „Brâncuşi şi Clujul” şi „Arghezi şi Brâncuşi”. Despre Mircea Eliade şi Constantin Brâncuşi scrie Mihaela Lupşan. „Brâncuşi şi Titulescu – două suflete pereche” este un sugestiv articol semnat de George A. Potra. Un vast eseu, „Constantin Brâncuşi în eternitatea artei” este scris cu elocvenţă de Negoiţă Lăptoiu. Constantin Zărnescu îl prezintă pe Brâncuşi ca sculptor, dar şi într-o postură nouă pentru marele public, aceea de „poet, scriitor (practicant al genurilor literare)”, lucrarea domniei sale având un semnificativ motto: „Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi! (Brâncuşi către Auguste Rodin, 1908)”. Iconografia tuturor paginilor menţionate mai sus este bogat ilustrată cu imagini din creaţia brâncuşiană – un fapt lăudabil.
În „capitolul”, bogat reprezentat, dedicat Academiei Române, cu ocazia celor 150 de ani de la înfiinţare, criticul şi istoricul literar Mircea Popa prezintă personalităţi clujene, academicieni ajunşi la vârste respectabile: „Academicianul Emil Burzo la 80 de ani”,
„Academicianul Dumitru Protase la 90 de ani” „Academicianul Horia Colan la 90 de ani”, la care adaugă materialele: „Nicolae Iorga şi neamul românesc din Basarabia” şi „Traian Vuia – 110 ani de la primul zbor cu un aparat mai greu ca aerul”.
Vasile Şt. Tutula, un alt important membru al colectivului de redacţie, îl înfăţişează pe Timotei Cipariu (1805-1887) ca membru fondator al Astrei, ca preşedinte al Astrei între 1877-1887 şi membru fondator al Academiei Române, ales, în anul 1866, ca membru ordinar, ajungând, mai târziu, vicepreşedinte al forului academic român. Acelaşi autor, Vasile Şt. Tutula, semnează articolul „150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române (1866-2016).”
Preotul şi profesorul Augustin Bunea (1857-1909), cel ce continuă în publicistică pe T. Cipariu şi pe Bărnuţiu, din cea de-a doua generaţie a Şcolii Ardelene, generaţia paşoptistă, este prezentat de prof.univ.dr.Ion Buzaşi, critic şi istoric literar al Blajului.
În aceeaşi secvenţă editorială, academicianul Alexandru Roşca este prezentat de Ioan Berar, iar Maria Vaida atrage atenţia cu articolul „Ioan Aurel Pop în apărarea adevărului istoric.”
Partea a treia, „Valori naţionale şi universale”, ne readuce în memorie un eveniment drag nouă, celor ce ne iubim istoria şi-l iubim pe Eminescu. Este vorba despre un document necunoscut al tânărului Eminescu, în legătură cu Serbarea de la Putna, din anul 1871, dezvăluit cititorilor de acelaşi vrednic cercetător Mircea Popa.
Ioan-Alexandru Pop conturează personalitatea profesorului universitar clujean Marin Ştefănescu, trezind curiozitatea prin subtitlul „O polemică aproape modernă”. Ion Taloş prezintă „Contribuţii româneşti la două enciclopedii universale recente”, iar Diana Silaghi semnează materialul „Perspectiva ontoaxiologică reprezentată de N. Hartmann”.
Rubrica „Istorie şi continuitate”, prezentă în fiecare număr al „Astrei clujene”, cuprinde trei articole semnate de Vasile Şt. Tutula, unul de Mircea Popa, altul de Olimpia Drăgoiu. După definirea termenului de „oră astrală”, Viorel Hodiş analizează nuanţând „orele astrale basarabene”, cu referire la anii 1918, 1991 şi 2016.
Într-o revistă coordonată de ASTRA, este firesc să găsim rubrica „Evenimente astriste”, cu articole semnate de Vasile Şt. Tutula, Mariana Berinde, Ironim Marţian, Ioan Mârza, Traian Rus şi Adrian Ţion.
Partea a treia a dialogului cu istoricul Gelu Neamţu, la 75 de ani (foarte interesant, despre profesorii cunoscutului istoric), realizat de Vasile Lechinţan, o aflăm, de data aceasta, în rubrica „Atitudini, priviri în actualitate”. În numărul anterior al revistei, rubrica s-a numit „Dialoguri contemporane”, ceea ce ne determină a constata că „Astra clujeană” se află încă într-o perioadă a căutărilor.
„Recenzii şi cronici” este o rubrică substanţială, prezentă în fiecare număr, chiar dacă există o inconsecvenţă privind titlul. Aşa de exemplu, în numărul anterior a fost numită „Cronici, recenzii, semnalări”. Desigur, nu întotdeauna titlul este important, totuşi o revistă, care se doreşte a fi unitate etalon în domeniu (aşa cum merită), ar trebui să respecte anumite cerinţe editoriale.
În concluzie, adresăm cuvinte de laudă colectivului de redacţie pentru conţinutul dens al publicaţiei. Adăugăm aprecierea noastră pentru o muncă cultural-editorială dificilă într-un însemnat centru universitar, cu importante instituţii şi personalităţi în domeniu, un oraş care aspiră la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Succes în continuare!
Luminiţa Cornea
