Asociația Identitate și Dialog a organizat la Sfântu Gheorghe, în data de 12.09.2018, Conferința interetnică „Provocările diversității – drepturile minorităților naționale la 100 de ani în România”, având ca scop abordarea temei drepturilor minorităților naționale în România, în contextul împlinirii a 100 de ani de la înființarea statului român modern.
Asociația Identitate și Dialog consideră că marcarea Centenarului Marii Uniri trebuie să fie un moment de sărbătoare pentru toți cetățenii acestei țări, în cadrul conferinței reprezentanții minorităților naționale având ocazia de a-și expune opinia cu privire la evoluția drepturilor pe care statul român le-a acordat în ultima sută de ani, respectiv de a-și expune năzuințele.
În debutul conferinței, dr. Florin-Nicolae Ardelean, reprezentantul Universității Babes Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul prelegerii intitulate „Minoritățile în documentele programatice ale Marii Uniri de la 1918”, a prezentat situația minorităților din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, punctând faptul că înțelegerile între stat și minorități, caracteristice perioadei anterioare și posterioare Unirii, nu au putut fi evitate, această situație fiind, însă, specifică și altor state europene.
În cotinuare, în prelegerea „1918 – 2018 – Drepturile minorităților naționale în perspectivă europeană”, Sergiu Constantin, cercetător în cadrul Academiei Europene de la Bolzano, a supus atenției auditoriului rezultatele cercetărilor realizate în domeniul drepturilor minorităților, în ultima sută de ani, la nivel european și mondial, referindu-se la: fluctuațiile în ceea ce privește preocuparea fiecărui stat față de statutul și doleanțele minorităților; conflictele interetnice care au generat războaie, violențe; acțunile de modificare a granițelor prin intervenții militare; apariția de mișcări secesioniste. Totodată, a evidențiat faptul că odată cu intensificarea conflictelor interetnice se remarcă, la nivel european, o dezvoltare alarmantă a curentelor și ideologiei extremiste, astfel că din ce în ce mai multe state se remarcă prin numărul mare de votanți care aleg partidele cu ideologie extremistă.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, a susținut o prelegere referitoare la drepturile minorităților naționale și aplicarea lor în administrația publică locală, expunând nemulțumirile din prezent ale maghiarilor și argumentând necesitatea realizării autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc.
În contextul în care Lucian Săcălean, asistent universitar în cadrul Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș, a prezentat prelegerea „Protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților – între cadrul instituțional si nevoi reale”, precum și argumente menite a evidenția nesutenabilitatea economică a Ținutului Secuiesc, Sergiu Constantin a lansat propunerea organizării unor evenimente în care să fie dezbătut subiectul autonomiei teritoriale, precum și realizarea unei cercetări științifice comune româno/maghiare pe această temă.
Kelemen Szilard, președintele Asociației HARIT, a susținut un discurs referitor la deschiderea pe care tinerii maghiari o au pentru dialogul interetnic, reliefând preocuparea acestora pentru dezvoltarea personală în cadrul comunității, respectiv asigurarea unui viitor caracterizat de armonie și bună înțelegere.
Radu-Cosmin Săvulescu, reprezentantul Asociației „Liga Albanezilor din România” a realizat o frumoasă prezentare a minorității albaneze din România, jurnalista Mirela Cara a susținut o prelegere despre activitatea de promovare a dialogului interetnic în mediul online, iar Cătălin Raiu a vorbit despre „Libertatea religioasă în contextul Centenarului Marii Uniri.”
Întrucât pozițiile expuse de președintele Consiliului Județean Covasna și reprezentantul Universității „Petru Maior” au relevat existența a două curente de opinie diferit față de subiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, Asociația Identitate și Dialog consideră că dialogul argumentat reprezintă punctul de pornire al bunei înțelegeri interetnice și pledează ca dezbaterile de acest gen să fie multiplicate și amplificate, inclusiv la nivel central.
În speranța că derularea Conferinței a reprezentat un moment prielnic prezentării unor puncte de vedere pe subiecte de interes atât pentru români, cât și pentru reprezentanții minorităților naționale, Asociația Identitate și Dialog intenționează să continue seria de activități dedicate promovării dialogului interetnic și își exprimă speranța ca acest tip de manifestări să beneficieze inclusiv de prezența reprezentanților unor instituții ale statului român (prefecturi, Academia Română, ISPMN, CNCD etc.)
Alexandru Andriesei
Președinte AID
