Printr-un comunicat de presă, reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Covasna informează pe cei interesaţi cu privire la protecţia animalelor în condiţii meteo nefavorabile, mai exact la aspectele de bunăstare specifice pentru perioada de iarnă, precum şi la responsabilităţile legale ce le revin.
Astfel, fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii; asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ ( în funcţie de specie, talie şi stare fiziologică) şi calitativ (prospeţime, raport energetic, etc.); existenţa stocurilor de apă şi furaje ( este recomandabil ca agenţii economici să coopereze în vederea asigurării furajelor); verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare având în vedere riscul de îngheţ al acesteia; verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică. Specialiştii DSVSA pun în vederea deţinătorilor de animale ca la orice modificare suspectă a stării de sănătate şi bunăstare a acestora, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor.
Şi autorităţile locale sunt informate cu privire la faptul că, în conformitate prevederile legale referitoare la programul de gestionare a câinilor fără stăpân, au obligaţia ca în adăposturile destinate acestora să asigure respectarea normelor de protecţie a animalelor, respectiv: cazare, transport şi îngrijirea acestora.
Deţinătorilor de animale de companie trebuie să ştie că, în cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii, etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure accesul la apă, precum şi un adăpost corespunzător.
Reprezentanţii firmelor care transportă animale vii trebuie să ţină cont de următoarele : să nu transporte animalele într-un mod care ar putea provoca răni sau suferinţe inutile; înainte de a pleca la drum se verifică dacă condiţiile de microclimat oferite de mijlocul de transport sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului; să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie, înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă cât mai repede, pentru a micşora durata călătoriei.
Alegerea traseului se va face ţinând cont şi de prognoza meteorologică din zona respectivă. În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii ar trebui să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi. Reprezentanţii DSVSA Covasna fac precizarea că porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca în mijlocul de transport să se menţină o temperatură constantă. De aceea, este de preferat să se evite transportul acestora dacă în mijlocul de transport nu poate fi asigurată temperatura constantă mai mare de 0 0 C. Bovinele şi ecvinele (cai, măgari, catâri) sunt rezistente la temperaturi scăzute, cu condiţia ca în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece.
O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate. Datorită condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate, în timpul călătoriei, şi totodată identificarea simptomelor acestora. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie, somnolenţă şi colaps.
În cazul comercializării animalelor în târguri, acestea trebuie să asigure următoarele: padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fi prevăzute cu zone de adăpostire; să aibă sursă de apă potabilă.
Dacă este disponibilă numai o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avute în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică.
Aşadar, toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală să ia toate măsurile necesare, astfel încât să evite orice suferinţă inutuilă, şi să asigure cel puţin standarde minime privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.
