. . 
Un proiect de cercetare a valoroaselor covoare otomane aflate în colecţia Bisericii Negre, dar şi a altor biserici evanghelice, în mare parte din Transilvania, desfăşurat în ultimii doi ani împreună cu Paz Laboratorien fur Archaometrie (Bad Kreuznach-Germania) şi finanţat de Fundaţia Germană de Mediu din Osnabruck, cu un buget de 150.000 de euro, se va încheia la sfârşitul acestei luni, au informat miercuri, într-o conferinţă de presă, dr. Agnes Ziegler, coordonatoarea biroului patrimoniu al Bisericii Negre şi prim-preotul Christian Plajer.
„De-a lungul secolului al XX-lea, cele mai bine de 350 de covoare otomane din colecţiile Bisericilor Evanghelice din România s-au tratat în mai multe rânduri cu substanţe chimice, menite să protejeze obiectele din lână de dăunători. De câţiva ani s-a descoperit că aceste substanţe, folosite de altfel în trecut cu regularitate în muzee din toată lumea pentru dezinfectarea şi protejarea obiectelor din materiale organice împotriva dăunătorilor, rămân îmbibate în ţesătură, distrug firele naturale şi pot fi periculoase pentru sănătate. Experimentele şi testele privind curăţarea covoarelor s-au desfăşurat în laboratoare specializate din Germania şi s-a constatat că o îndepărtare eficientă a substanţelor nocive se poate realiza prin intermediul dioxidului de carbon fluid”, a declarat dr. Agnes Ziegler, coordonatoarea biroului patrimoniu al Bisericii Negre.
Sursa citată a adăugat că în Biserica Neagră au fost expuse iniţial 110 covoare, apoi au rămas 70, iar în acest moment mai există 50, precizând că această colecţie necesită şi foarte multă atenţie, dacă se are în vedere faptul că aceste covoare sunt confecţionate din lână naturală, vopsite cu diverse vopsele naturale pe bază de plante şi de aceea sunt foarte sensibile aproape la tot ce înseamnă schimbări de temperatură, la praf, la curenţi de aer, la atingere.
„Prioritatea noastră este ca aceste covoare să fie păstrate în condiţii foarte bune şi pentru generaţiile viitoare şi de aceea am amenajat un depozit pentru covoare pe care le păstrăm pe rafturi, acoperite cu materiale speciale, în condiţii sigure. Am dezvoltat un centru de competenţă pentru conservarea covoarelor care are menirea să ajute şi celelalte comunităţi evanghelice din ţară care mai deţin astfel de covoare, sau persoane fizice şi muzee, în încercarea lor de a conserva aceste covoare”, a mai spus coordonatoarea biroului patrimoniu al Bisericii Negre.
În cadrul centrului există o ladă frigorifică unde covoarele se îngheaţă la minus 45 de grade, aceasta fiind cea mai bună metodă la ora actuală pentru a îndepărta moliile şi dăunătorii biologici fără a folosi chimicale. De asemenea, centrul mai are o maşină de filtrare a aerului care aspiră aerul contaminat, aparat de dezumidificare şi umidificare a aerului pentru a obţine aerul optim în depozit, diverse aspiratoare, aparatură de măsurare a valorilor din depozite.
„La Biserica Neagră şi în alte biserici evanghelice din Transilvania, deţinătoare de covoare otomane, s-a desfăşurat o analiză de înaltă tehnologie pentru a determina gradul de contaminare a fiecărui covor în parte şi s-a amenajat depozitul specializat, precum şi un centru de competenţă în conservarea covoarelor, care va servi pe viitor şi ca punct de decontaminare folosind noua tehnologie proaspăt dezvoltată. Un turist vine pentru două lucruri la Biserica Neagră. Pentru orgă şi pentru a vedea covoarele. Aceste covoare au fost foarte valoroase şi la momentul creării lor, dar şi la ora actuală sunt foarte valoroase. Ele nu au intrat întâmplător în biserici. Enoriaşii care le deţineau veneau cu ele la slujbele religioase, le expuneau ca simbol al identităţii lor, le foloseau la slujba de căsătorie, la botez, se puneau pe catafalc. Nu mai există în lume o astfel de colecţie de covoare dacă avem în vedere modelele folosite sau tipurile de covoare”, a completat prim-preotul Bisericii Evanghelice-Parohia Braşov.
Biserica Neagră conţine în acest moment cea mai mare colecţie de acest tip de covoare din Europa. Aceasta constă în 200 de covoare care provin din Anatolia şi datând din perioada otomană, majoritatea din secolele XVI-XVIII. Cel mai vechi covor din toată ţara care se află acum în Braşov este din secolul al – XV- lea. Covorul scorpion din Biserica Neagră este valoros prin modelul său care se află doar pe patru exemplare din întreaga lume. Pe lângă covoarele provenind din Biserica Neagră, depozitul special nou amenajat adăposteşte obiectele unor parohii evanghelice din jurul Braşovului, care nu mai au posibilitatea să îngrijească aceste obiecte de valoare cum sunt bisericile de la Rupea, Ghimbav, Hălchiu şi altele.
AGERPRES
