Proiectul „Fructele tradiţiei” iniţiat de asociaţia „Szekely Gyumolcs” din Odorheiul Secuiesc, care şi-a propus să salveze speciile tradiţionale de pomi fructiferi şi să încurajeze cultivarea acestora de către localnici în vederea dezvoltării unor afaceri profitabile, a fost promovat ca model de bună practică în cadrul reuniunii grupului regional de sprijin „PromoBio”, reunit miercuri la Sfântu Gheorghe.
Preşedintele asociaţiei „Szekely Gyumolcs”, Mar Istvan, a declarat pentru AGERPRES că proiectul a demarat în vara anului 2008 cu un studiu în satele din regiunea Odorhei care a relevat pe de o parte existenţa unei bogate varietăţi de pomi fructiferi în livezile localnicilor, iar de pe alta, dispariţia multor specii specifice zonei.
„În Odorhei am descoperit, spre exemplu, 54 de varietăţi de mere, dar din unele soiuri a mai rămas doar un singur pom şi dacă nu suntem atenţi, ar putea dispărea pentru totdeauna (…) După 1965 nu s-au mai folosit soiurile tradiţionale, s-a implementat un sistem de pomicultură intensiv care a dus la prejudicierea biodiversităţii şi la extincţia speciilor de fructe indigene. Apreciez că s-a pierdut aproape 50% din acest patrimoniu naţional”, a spus Mar Istvan.
El a menţionat că în paralel cu salvarea speciilor autohtone, proiectul a urmărit impulsionarea cultivării acestora şi valorificarea fructelor sub forma unor produse tradiţionale. Asociaţia a obţinut finanţare externă şi a deschis două centre de procesare a fructelor la Lupeni şi Zetea, unde se produc în special sucuri naturale, iar modelul a fost urmat la scară mai mică şi de alţi localnici, care produc gemuri, dulceţuri şi siropuri din mere, pere, prune, afine, coacăze, gutui, fragi, mure, vişine, cireşe, zmeură, soc, muguri de brad sau diverse combinaţii şi le vând la pensiuni sau târguri tradiţionale.
Mar Istvan a menţionat că în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu localnicii a aflat nu mai puţin de 54 de reţete tradiţionale de păstrare şi conservare a fructelor prin metode naturale.
Proiectul asociaţiei vizează şi ciupercile şi fructele de pădure, drept urmare asociaţia a încheiat un parteneriat cu mai multe composesorate din zonă, a obţinut certificare bio pentru produse, iar acestea se vând foarte bine atât în ţară, cât şi în străinătate, în special în Germania. Unul dintre obiective este ca aceste produse să nu iasă din ţară în ‘formă brută’, ci măcar ambalate, dacă nu procesate.
„Pentru anul acesta avem o cerere de 120 de tone de ciuperci şi 300 de tone de afine. Piaţa e asigurată de cea mai mare companie de desfacere din Germania cu care suntem parteneri”, a precizat acesta.
El a mai spus că fiecare produs are în spatele lui o poveste care îl vinde, prin urmare reprezintă şi o modalitate de promovare turistică a zonei şi a concluzionat că e important să apărăm biodiversitatea, pentru ca şi „strănepoţii noştri să beneficieze de gustul şi savoarea fructelor noastre tradiţionale”.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
