În statutul său, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), asociație cultural-științifică, funcționând, din anul 2018, sub egida Academiei Române, și-a propus „realizarea de cercetări științifice în domeniile istoriei, sociologiei, geopoliticii, teologiei, economiei, politologiei; organizarea de evenimente științifice – colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferințe, emisiuni și rubrici în mass-media scrise și audio-vizuale, activități de consulting alcătuind colective pe domenii”.
Editura Eurocarpatica a CESCH a luat ființă în anul 2000, având ca director pe dr. Ioan Lăcătușu, din 2023, pe Tatiana Scurtu, iar, ca redactori și tehnoredactori pe Violeta Popescu (n. Pătrunjel), Vasile Lechințan, Marius Dănilă, pr. Sebastian Pârvu, Erich-Mihail Broanăr, Ligia Dalila Ghinea, Florentina Teacă, Ciprian Hugianu, Carmen Giorgiana Baraboi (Iași), Magdalena Albu (București).
Editura tipărește, cu prioritate, lucrări privind istoria, cultura și spiritualitatea românească, inclusiv, conviețuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, dar și volume ce poartă semnătura unor intelectuali din Arcul Carpatic, indiferent de tematica abordată.
În cei 25 de ani de la înființare (2000-2025), Editura „Eurocarpatica” și Editurile partenere „Grai Românesc”, a Episcopiei Covasnei și Harghitei, „Magic Print” Onești și „Stedadina” din București au realizat peste 400 de volume și publicații, respectiv, în medie, 16 cărți și publicații pe an.
În această perioadă, la Editurile „Eurocarpatica” şi „Grai Românesc” au văzut lumina tiparului câteva lucrări de referinţă pentru istoria şi cultura românească din sud-estul Transilvaniei, precum: Românii din Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, în 2003, volum apărut cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea PS Ioan Selejan; O candelă în Carpaţi – 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, carte tipărită cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea ÎPS Ioan Selejan, îngrijitorii ediţiei fiind Ioan Lăcătuşu, Nicoleta Ploşnea, în anul 2010; Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu şi Erich-Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, 2014 ș.a.
La aceleaşi edituri au apărut lucrările de doctorat ale unor cercetători români din zonă, dintre care menționăm: monahia Nicoleta Ploşnea, preoții Sebastian Pârvu, Laurențiu Panciu, Mariuș Banciu, Iulian Tohăneanu, profesorii Costel-Cristian Lazăr, Ana Dobreanu, Dorel Marc, Ioan Lăcătuşu ş.a
Un obiectiv important l-a reprezentat redactarea monografiilor unor localități monoetnice românești sau ale unor comunități românești din localități etnic mixte. În acest sens, putem spune că, până în prezent, au fost publicate un număr de 25 monografii ale următoarelor localități și comunități românești: Araci, Covasna, Iarăș, Vâlcele, Arini, Mărcuș, Valea Mare, Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc, Mărtănuș, Zăbala din județul Covasna; Toplița, Vidacut, Subcetate, Sărmaș, Tulgheș, Bilbor, Făgețel, Livezi, Izvoru Mureșului, județul Harghita; Poiana Sărată, județul Bacău; Augustin și Arini, județul Brașov.
O performanță demnă de toată aprecierea o constituie apariția, în cadrul proiectului „Centenarul Marii Uniri”, a 100 de volume referitoare la participarea românilor din Arcul Intracarpatic la pregătirea, înfăptuirea și desăvârșirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
În colecția „Profesioniștii noștri” a Editurii Eurocarpatica, au apărut 45 de volume aniversare, închinate unor personalități din Arcul Intracarpatic și din întreaga țară, preocupați de studierea dăinuirii românilor din cele două județe: Ana Grama, Liviu Boar, Ioan Ranca, Ioan Lăcătușu, Ion Micu, Ilie Șandru, Constantin Catrina, Corneliu-Mihail Lungu, Gelu Neamțu, Lazăr Lădariu, Mihai Trifoi, Nicolae Noica, Ioan Solomon, Valer Dorneanu, Ion Ciurea-Weidner, Valentin Marica, Doinița Ana Dobrean, Vilică Munteanu, Mihai Suciu, Ioan Muscutariu, Petre Țurlea, Ana Dobreanu, Maria Peligrad, Corina Bărăgan, Vasile Stancu ș.a.
Alături de aceste volume ale colecției „Profesioniștii noștri”, au fost editate monografii ale unor personalități care au făcut cinste românilor de pe aceste meleaguri, dintre care enumerăm: patriarhul Miron Cristea, mitropoliții Nicolae Colan, Alexandru Nicolescu, ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, episcopii Veniamin Nistor, Emilian Antal, Andrei Moldovan, Ignatie Trif, Sofian Brașoveanu, personalități laice, precum: Octavian Codru Tăsluanu, George Sbârcea, Ghiță Pop, Nicolae Bogdan, Miron Crețu, Teodor Chindea, Romulus Cioflec, Horia Colan ș.a.
În cei 25 de ani de activitate, s-a urmărit sprijinirea apariției volumelor de literatură scrise de autori din zonă: Ionel Simota, Luminița Cornea, Mioara Nicolau (pseudonim literar Anthonia Amatti), Mihaela Aionesei, Ilie Șandru ș.a.
În această perioadă, s-au scris peste 22 monografii despre bisericile ortodoxe și vetrele monahale din sud-estul Transilvaniei și 11 micromonografii despre aceste biserici. Au fost editate 28 scrieri monografice despre școlile în limba română din județul Harghita (Georgeta Bucur) și din județul Covasna (Luminița Cornea, Corina Sporea Bărăgan, Vasile Stancu).
Au apărut 7 lucrări monografice despre organizații nonguvernamentale, cum sunt Fundația „Mihai Viteazul”, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureș.
Un loc distinct îl ocupă lucrările de etnografie și folclor redactate de specialiști recunoscuți pentru profesionalismul lor: Nicolae Bucur, Constantin Catrina, Constantin Secară, Dorel Marc ș.a.
Principalele lucrări de sociologie, demografie și despre conviețuirea interetnică româno-maghiară sunt semnate de către dr. Radu Baltasiu, dr. Maria Cobianu Băcanu, dr. Ioan Lăcătușu ș.a.
Nu lipsesc lucrările de publicistică, redactate de profesorii și publiciștii Mihai Trifoi, Vasile Stancu, Ilie Șandru.
Deși nu sunt numeroase, lucrările de memorialistică conțin informații inedite despre viața cotidiană din zonă, despre locuri, oameni și faptele lor. În acest sens, menționăm pe cele semnate de Dumitru Manolăchescu, Mihai Suciu, Stela Buda, Ilie Șandru, Octavian Bucur, pr. Dumitru Gherman ș.a.
Editura „Eurocarpatica” a sprijinit apariția lucrărilor tinerilor autori din zonă, din rândul cărora menționăm pe Florentina Teacă, Ana Alina Ciorici Costache, pr. Vasile Antonie Tămaș ș.a.
Conducerea Editurii „Eurocarpatica” a stimulat apariţia publicaţiilor de cultură și știință, în cele două judeţe: Angvstia, Sangidava, Acta Carpatica, Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” ș.a.
Având în vedere că numărul cel mai mare dintre volumele editate a fost tipărit în tiraje mici şi nu au fost incluse în reţelele naţionale de distribuire a cărţilor, începând din anul 2020 s-a trecut la transferul lor în spaţiul virtual, acestea putând fi consultate şi pe Internet, pe platforma Bibliotecii Digitale Eurocarpatica.
Proiectul „Editura Eurocarpatica – 25 de ani în slujba istoriei și culturii românești din Arcul Intracarpatic” este inițiat și implementat de conducerea Editurii „Eurocarpatica” și redacția cotidianului „Mesagerul de Covasna”.
Proiectul are ca obiectiv o mai bună cunoaștere a istoriei și culturii românești din Arcul Intracarpatic, prin multiplicarea numărului celor interesați, respectiv, a cititorilor statornici ai au cotidianului „Mesagerul de Covasna”.
Pentru realizarea obiectivului proiectului, în perioada martie-septembrie 2025, săptămânal, în paginile ziarului „Mesagerul de Covasna” de vineri, va fi prezentat un volum apărut la Editurile „Eurocarpatica” și „Grai Românesc”.
Astfel, vor fi readuse în atenția cititorilor interesați, 25 de valoroase cărți și publicații, prezentate de cunoscuți oameni de știință și cultură, din țară și străinătate
Pentru marcarea celor 25 de ani de ani de rodnică activitate a Editurii Eurocarpatica, în acest an, vor mai fi organizate un colocviu, o expoziție itinerantă și un ciclu de conferințe.
Ne exprimăm convingerea că toate aceste proiecte vor contribui la o mai bună cunoaștere a informațiilor despre viaţa socială, culturală şi spirituală, trecută şi prezentă, a românilor trăitori, dintotdeauna, pe aceste meleaguri şi mereu doritori de a trăi în pace şi bună înţelegere cu celelalte neamuri.
Biroul de presă al CESCH
