Reprezentanţii Forumului Organizaţiilor Antreprenoriale din Ţinutul Secuiesc nu sunt de acord cu proiectul legislativ ce vizează modificarea Legii Camerelor de Comerţ, fiind nemulţumiţi, îndeosebi, de taxa anuală obligatorie pe care întreprinderile ar trebui să o plătească, precum şi de obligativitatea obţinerii de către antreprenori a certificatului de competenţă.
Într-un document adresat vicepremierului Kelemen Hunor, precum şi parlamentarilor care au iniţiat proiectul de lege nr. B254/2022, se arată, printre altele, că noile reglementări vor intensifica birocraţia şi vor îngreuna activitatea întreprinzătorilor.
„Respingem în unanimitate forma actuală a acestor modificări legislative. Considerăm că, pe lângă intensificarea inutilă a proceselor birocratice, libertatea de a întreprinde este, de asemenea, ameninţată în mod fundamental de acest proiect, ale cărui numeroase deficienţe ţinem să le subliniem: este vorba despre o menţinere artificială a camerelor, ignorate, de altfel, de marea majoritate a întreprinzătorilor – nu se abordează în proiect reformarea efectivă a funcţionării acestora şi nici responsabilitatea pentru serviciile de o utilitate şi eficienţă incomensurabile, care urmează să fie furnizate din veniturile suplimentare planificate. Regretăm, totodată, că această iniţiativă nu a fost precedată de consultări cu reprezentanţii de nivel local ai mediului de afaceri”, se arată în documentul dat miercuri publicităţii.
Acesta este semnat de Asociaţia Întreprinzătorilor ARBOR, Asociaţia Întreprinzătorilor din Ciuc (CsVE), Junior Business Club (JBC), Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Covasna (ASIMCOV), Asociaţia Întreprinzătorilor Privaţi din zona Odorhei, Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din zona Odorhei (UKKSZ), St. Georgus Manager Club şi Fondul pentru Antreprenoriat şi Comunitate din Cristuru Secuiesc (KVKA).
Proiectul de lege prevede, printre altele, includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, gestionat de către Camerele de Comerţ, conform unor modele consacrate la nivel european, precum şi certificarea de către Camerele de Comerţ a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor, echivalentul deţinerii unui „paşaport de încredere” .
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
