Veșnica problemă a birocrației greoaie pune bețe în roate inițiativelor de dezvoltare locală, de acest lucru plângându-se în mod repetat mai mulți primari din județ, inclusiv Kisgyörgy Sándor, primarul comunei Valea Crișului.
Uniunea Europeană și Guvernul României alocă anual sume considerabile pentru proiectele de dezvoltare locală, prin diverse programe de investiții care ar trebui, în mod normal, să ajute la un progres constant, uniform și evident al tuturor unităților administrativ teritoriale din țară. Pe altă parte, însă, procedurile de accesare a fondurilor și de derulare a proiectelor sunt îngreunate de birocrația dinamică dar și de situația politică instabilă, care afectează la un nivel macro prețurile pentru bunuri și servicii.
Primarul comunei Valea Crișului, Kisgyörgy Sándor, a depus de-a lungul timpului o serie de proiecte privind obținerea de finanțare, prin diverse programe și entități, iar patru dintre aceste proiecte, prin fonduri europene, au fost câștigate și sunt în curs de implementare.
„Acum avem în derulare construirea unei grădinițe la Valea Crișului, o grădiniță nouă, din fonduri europene. Este în derulare și proiectul pentru canalizare în satul Valea Crișului, avem în lucru cele două cămine culturale – Calnic și Valea Crișului, plus reabilitarea școlii generale de la Valea Crișului. Sunt, în total, patru proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 4,5 milioane de euro, toate din fonduri europene.” – a declarat ieri, pentru „Mesagerul de Covasna”, Kisgyörgy Sándor.
Potrivit acestuia, rețeaua de alimentare cu apă a fost finalizată la Valea Crișului, încă de acum patru ani, oferind locuitorilor o apă potabilă de foarte bună calitate, datorită sistemelor de dezinfectare și igienizare ultramoderne.
Dezvoltarea localității Valea Crișului continuă cu pași mici dar siguri
Primarul localității a adăugat că investițiile nu se opresc aici, în ciuda dificultăților pe care le-a întâmpinat în trecut, la obținerea fondurilor: „În plan avem reabilitarea clădirii Primăriei, canalizarea în satul Calnic, avem un drum de construit și un teren de minifotbal de amenajat, în satul Calnic. Avem de gând să facem multe, dar să vedem cum vom reuși. Pentru acestea, am depus proiect într-un program guvernamental, la P.N.D.L. (Programul Național de Dezvoltare Locală – n. red.), deși acolo nu prea cred că vor fi bani. Sunt prea multe proiecte în țară ca să finanțeze tot. Pentru Grădiniță, în 2016 a fost semnat proiectul de finanțare, banii sunt în cont, dar având în vedere ce se întâmplă cu achizițiile publice, în țara asta e jale. Nici nu e de mirare că nu putem accesa fonduri. Ce se întâmplă e extraordinar. Ne mirăm că am atras doar 5% din fondurile alocate pentru România, dar cum să le atragi dacă nu te lasă?”
Acesta a explicat că, deși există voință și inițiativă din partea autorităților locale, încet-încet elanul de a face ceva este tăiat de multitudinea de obstacole care apar pe tot parcursul fiecărui proiect, de la idee și până la recepția lucrărilor: „De câte ori ne ducem la Alba Iulia (unde se află sediul Agenției de Dezvoltare Regională – n. red.), încărcăm portbagajul mașinii cu teancuri de documente. Până nu se va întâmpla o schimbare la nivel înalt, o să rămânem fără fonduri și fără lucrări. Noi avem banii în conturi, dar sunt blocați în diverse faze ale proiectului. Și din această cauză am avut de pierdut: la stabilirea bugetului, s-a constatat că avem bani în cont, dar nu s-a luat în calcul că acești bani erau destinați unui anumit proiect. S-a considerat doar că avem atâția bani, încât ni s-a tăiat 30% din buget, față de cel de anul trecut, adică 350.000 de lei. Nici anul trecut nu a fost un buget mare, dar am putut să ne descurcăm. Anul acesta, abia dacă vom putea funcționa până la sfârșitul anului, dar pentru investiții nici nu ne mai gândim. Trebuie să luăm în calcul că pentru fiecare proiect din fonduri europene sau guvernamentale, trebuie făcut un proiect, pe care trebuie să îl plătim din fonduri proprii. Bineînțeles, aceste sume sunt eligibile pentru a fi decontate din proiect, dar banii îi primim numai la recepția lucrărilor. Acum și dacă vrem, nu avem din ce să facem proiecte.”
Localitatea, ce numără puțin peste două mii de suflete, așezată într-o zonă idilică este, așadar într-o dezvoltare continuă, deși cu pași mărunți și presărați de obstacole.
Oana-Mihaela Costache