„Problema care se pune azi României, e înfricoșătoare, dar simplă; sau România pricepe datoria pe care i-au creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abia începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”, cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pentru vecie exemplul unic și mizerabil al unei sinucideri viețuite. Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!” (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii Naționale, în chestiunea Ardealului).
Din nefericire, România este azi mai divizată ca oricând. Departe de mine de a atinge un subiect politic. Mă gândesc doar la faptul că, orbiți de interese meschine, politicienii, toți politicienii de după decembrie ′89, au neglijat, ca să folosim un termen blând, tot ceea ce a însemnat interes național.
Cât de departe suntem astăzi de acel octombrie 1861, când „intelighențiile românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii, au înființat la Sibiu Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) care a avut un rol atât de însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania! Statutele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea.” De pildă, comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, lucrare care, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.
Și încă din ședința inaugurală, condusă de mitropolitul Andrei Șaguna, ca președinte, a rezultat că adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate: dorința fierbinte să fim o singură națiune!
În cadrul Astrei s-a concentrat elita intelectuală a românilor transilvăneni, personalități politice și culturale proeminente: George Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Miron Cristea, Octavian C. Tăslăuanu, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. O parte dintre aceștia fiind, până la Unire, și președinți ai asociației, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.
După ani de muncă laborioasă a Astrei, T. Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvine între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”
A urmat apoi perioada nefastă, de distrugere a multora din realizările Astrei (1948 – 1960), pentru ca, la începutul anilor ′90 flacăra astristă să se reaprindă aproape simultan în mai multe localități din țară, printre despărțămintele reînființate numărându-se și cel al Covasnei și Harghitei.
Deși întinderea teritorială a despărțământului este apreciabilă, ceea ce a făcut ca administrarea să fie mai mult decât dificilă, în cei 22 de ani de existență cercurile din cele două județe au desfășurat numeroase și valoroase activități culturale.
Mă voi referi, succint, doar la cele mai semnificative organizate în perioada de după alegerile din 2017:
Astfel, la 6 decembrie 2017, la hramul Catedralei Episcopale din Miercurea-Ciuc s-a acordat, în premieră, titlul de Cetăţean de onoare al comunității românești din Harghita unui număr de trei personalități marcante din județ: PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Adrian Jean Andrei, prefect de Harghita și dlui Nicu Vrabie, profesor de limba română.
Tot în decembrie 2017, sub genericul România genială, am avut-o ca invitată pe exploratoarea Maria Uca Marinescu, care a făcut o prezentare extrem de interesantă a călătoriilor efectuate de-a lungul vieții, domnia sa fiind o adevărată ambasadoare a culturii și valorilor naționale în lume și căreia i-a fost acordat, de asemenea, titlul de Cetățean de onoare
Pentru că nu putem vorbi despre cultură în România fără să vorbim și despre Eminescu, la 15 ianuarie 2018, la aniversarea nașterii poetului a avut loc evocarea „Eminescu publicist”, fiind prezentate texte din activitatea gazetărească a acestuia, texte care n-au fost nicicând mai actuale.
N-am putut lăsa să treacă neobservată aniversarea nașterii unui titan al culturii românești, astfel că, în 19 februarie 2018, a fost organizată o masă rotundă sub genericul „Brâncuşi, coloană infinită a spiritului românesc” în care au prezentat expuneri dl prof. Ioan Bucur, Cosmina Marcela Oltean și subsemnata.
Ziua Mondială a Cărţii a fost marcată la 23 aprilie 2018, la Cinematograful din localitate, unde cei prezenți au putut urmări un program de muzică, poezie și fragmente din opere literare românești și universale. La finalul acestei manifestări, dl prof. dr. Ioan Lăcătuşu, care ne-a onorat cu prezența, şi-a lansat volumul „Viaţa publică din Sfântu Gheorghe“, reunind cele mai importante evenimente petrecute în ultimii aproape o sută de ani, volum apărut în colecţia „Centenarul Marii Uniri“.
În cadrul colocviului: „Lideri ai comunității românești din județul Harghita – apărători ai Bisericii strămoșești și ai Neamului românesc” – ediţia a II-a, găzduit de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, au fost prezentate reperele biografice ale unor personalități românești din județul Harghita: Pr. Paroh Ilie Pintea, slujitor la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Toplița, Pr. Ioan Crăciun, Protopop de Miercurea Ciuc, învățătorul Bucur Bucur, directorul Școlii Generale Livezi Ciuc, publicistul Vasile Avram, profesor universitar, scriitor și etnolog, Eugenia și Vintilă Rusu, învățători la școala din comuna Voșlobeni, profesoara Aurelia Stan, profesorul și cercetătorul Constantin Hârlav, profesorul și publicistul Petru Țepeluș, profesorul și poetul Eugen Buzoianu. La această manifestare comemorativă, de cuget și simțire românească, au fost invitați și membrii ai familiilor celor comemorați, foști colegi, prieteni și vecini, toți cei care au dorit să-și amintească de chipul și faptele acestor vrednici lideri ai comunității românești din județul Harghita, și care au trăit momente de mare emoție.
În luna iunie, sub genericul „Femeia în Gulagul Românesc” a avut loc comemorarea femeilor deţinute politic, martirele care au suferit și au murit în închisoarea de la Miercurea-Ciuc. Invitați de onoare la acest eveniment comemorativ au fost: Ioana Voicu-Arnăuțoiu – fiica martirilor partizani Toma Arnăuțoiu și Mărioara Plop, Ioana Boca – istoric, Octav Bjoza și Szilágyi Árpád din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și pr. Vasile Petru, din partea Episcopiei Covasnei și Harghitei
Organizarea, de către Cercul „Luceafărul” din Bilbor, în preajma lunii februarie a fiecărui an, a simpozionului naţional ,,Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, a devenit de-acum o tradiție, el ajungând la a XI-a ediție. Eveniment de înaltă ținută, simpozionul adună de fiecare dată cercetători, scriitori, oameni de cultură, profesori, editori de ziare din ţară și din zonă, iar revista care poartă numele scriitorului publică referatele și comunicările susţinute în cadrul simpozionului.
Cercul Astra din Sfântu Gheorghe a organizat, de asemenea câteva activități notabile: în luna iulie a.c., a avut loc, sub genericul „La umbra nucului bătrân” o lansare de carte și o activitate cultural-artistică la Casa memorială „Romulus Cioflec”, din Araci, jud. Covasna, apoi, în august, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române printr-un program artistic și alocuțiuni.
Și, nu în cele din urmă, menționăm proiectul „Rădăcini – din adâncuri, spre înalturi”, în cadrul căruia au fost plantați 1000 de puieți de molid – câte 100 în 10 localități din județul Covasna – cu implicarea autorităților locale și a tinerilor în realizarea a 10 parcuri în Anul Centenar. Acest proiect reprezintă legătura dintre trecutul, prezentul și viitorul nostru pe aceste meleaguri.
Astriștii toplițeni au organizat la Casa de Cultură din localitate, de Ziua Eroilor, simpozionul sub genericul ,,Imn Eroilor”, iar după prezentarea referatelor a existat și un moment artistic, susținut de elevi ai școlilor din municipiu.
În luna mai a acestui an, cercul Astra din Subcetate, în colaborare cu Liceul Miron Cristea din localitate, a organizat cea de-a V-a ediţie a Festivalului de teatru şcolar Confesiuni despre viaţă şi artă. Anul acesta au participat cu piese de teatru elevi din 8 unităţi şcolare, tinerii evoluând în 16 piese de teatru şi 5 monologuri.
Sigur că ne propunem organizarea în continuare a altor activități care să marcheze centenarul și voi enumera doar câteva:
– Un concert de muzică folk „România reîntregită”, organizat de cercul M. Ciuc;
– Cercul Astra Topliţa își propune realizarea până la 1Decembrie a unei cărți cu titlul „Centenarul Marii Uniri în conştiinta noastră”, care să conțină proză sau versuri privind impactul activităţilor educative organizate în şcoli și în comunitatea locală.
– Și, în sfârșit, la Sfântu Gheorghe va avea loc, la 29 noiembrie, spectacolul extraordinar „Glasul Unirii, în inima României”, cu participarea orchestrei naționale de muzică populară „Lăutarii” din Chișinău, dirijată de maestrul Nicolae Botgros, având invitați speciali din Republica Moldova și din țară.
În prezent se duc tratative pentru dezvelirea unei plăci comemorative a Episcopului Justinian Teculescu la o biserică din Ismail unde a slujit acesta. Acțiunea este organizată în colaborare cu despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași și Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna.
Prof. Irina Groza
Președinta Despărțământului Covasna- Harghita al Astrei
