În prima parte a lunii septembrie s-a desfășurat un curs intensiv de mediere culturală adresat tinerilor care activează în instituții culturale, organizat de Asociația Culturală AltIași și găzduit de Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Artă George Enescu din Iași.
Cursul a fost însoțit de ateliere de formare în mediere artistică și patrimoniu și de conferințe susținute de profesioniști din țară și străinătate, care au punctat aspecte importante, teoretice și practice, din activitatea lor de-a lungul timpului.
Astfel, am avut ocazia să-i audiem și să învățăm de la Erwin Kessler (București), Cristian Nae (UNAGE, Iași), Alice de Dinechin (Franța), Alexia Manzano (GE/ARG), Mihaela Tilincă și Dana Sarmeș (Timișoara), iar ulterior să participăm la atelierele susținute de ei, în urma conferințelor.
Printre subiectele abordate de specialiștii invitați s-au numărat adaptarea medierii pentru diverse publicuri; cum construiești un program de mediere în cadrul unui eveniment destinat spațiului public; strategii interactive de lucru cu copiii; cum prezentăm și înțelegem arta în context muzeal; cum scriem despre arta contemporană și nu numai. S-au discutat pe larg idei în ce privește strategia de mediere, dar și idei puse deja în practică, care funcționează ca repere de bune practici.
„Medierea, pe scurt, înseamnă cum faci ca un număr cât mai mare de categorii de public, de oameni din comunitate cu interese diverse, să fie vizați, chiar implicați, să accepte / tolereze / creeze noi înțelesuri și, de ce nu, să-și deschidă mințile vizavi de lucrări de artă din spațiul public / galerii / muzee / alte instituții de cultură.
Conferințele au avut rolul de a ghida modul în care este expusă, percepută și semnificată arta contemporană atât în cadre specializate (muzee, galerii, diverse instituții culturale), cât și în spațiul public.” – George Pleșu, organizator, președinte al Asociației AltIași.
Conferințele din cadrul proiectului „Lumi ale artei. Program de mediere culturală”
„Cum e cu putință ceva recent în artă”
Erwin Kessler a susținut pentru noi prelegerea cu tema „Cum e cu putință ceva recent în artă”, în Aula Magna a Universității „Al. I. Cuza”.
La întrebarea „Cum e cu putință ceva recent în artă” răspunsul pare să fie de la sine înțeles: în arta de acum nu este cu putință decât ceva recent. Fără noutate, fără ceva de ultimă oră, arta de acum riscă să nu fie a timpului nostru, a vremurilor în care atracția stă în inovație și noutate. Și totuși, cei interesați de conferința „Cum e cu putință ceva recent în artă” vin pentru că au dubii: oare să fie cu putință ceva cu adevărat nou în arta de acum? Versiunea scurtă a răspunsului este nu, nu este cu putință.
Erwin Kessler (1967) este istoric de artă, curator și filosof român, cercetător știintific la Institutul de Filosofie al Academiei Române, critic de artă la Revista 22 și director-fondator al MARe/ Muzeul de Artă Recentă, București. A făcut studii de filosofie și de istoria artei la București, Praga, Paris și Maastricht și a obținut D.E.A. la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Este specializat în artă modernă și contemporană și în istoria și estetica artei moderne universale. A conferențiat, printre altele, la Universitățile Berkeley și Stanford, Kunstakademie Düsseldorf, Stockholm, Helsinki, Louvain, Rennes, Varșovia, Poznan, Cracovia, Praga, Budapesta, Zagreb. A publicat mai multe volume de istoria și teoria artei în țară și în străinătate. Cele mai recente apariții: „Efectul Picasso” (2023) și „Cei noi” (2024).
„Current challenges in cultural mediation in French museums”
Alice de Dinechin ne-a vorbit despre „Current challenges in cultural mediation in French museums”, la Institutul Francez din Iași. Cum arată medierea culturală în zilele noastre? Care sunt scopurile echipei departamentului educațional într-un muzeu francez? Care sunt tendințele actuale în domeniul medierii în muzeele franceze? Această conferință a oferit răspunsuri concrete la toate aceste întrebări, bazate pe exemple concrete și pe experiența profesională a invitatei.
După absolvirea Ecole du Louvre, Alice de Dinechin a lucrat aproape 15 ani în domeniul medierii culturale în muzeele franceze. A ocupat mai întâi un post de mediator cultural la Muzeul de Arte Frumoase din Lyon, a fost angajată ca șef adjunct al departamentului Educație al Muzeului de Arte din Nantes, înainte de a deveni șefă a acestui departament. În prezent, lucrează ca cercetător științific la Muzeul de Istorie din Nantes, dar luarea în considerare a diversității publicurilor rămâne în centrul preocupărilor sale.
„Reimagining Art Spaces: not only for experts, but for the people”
Alexia Manzano a explorat peisajul cultural dinamic al Berlinului, cu accent pe Institutul KW pentru Artă Contemporană. Ea a discutat despre angajamentul KW de a face arta mai accesibilă și incluzivă, străduindu-se să ajungă la un public mai larg cu expoziții care abordează probleme sociale presante. În plus, Alexia Manzano a punctat rolul finanțării publice în susținerea acestor inițiative și responsabilitatea care decurge din aceasta.
Alexia Manzano (Argentina/Germania) este șef al departamentului de educație și informare la KW Institute for Contemporary Art din Berlin, poziție pe care o deține din 2022. Cu un background eclectic în artă și implicare socială, Alexia este, de asemenea, un membru cheie al „Accessibility and Inclusion Focus Group” la KW, reflectând dedicarea ei pentru a face arta contemporană mai accesibilă pentru audiențe diverse. Înainte de rolul său la KW, Alexia Manzano a co-fondat și a condus „The Hub e.V.”, o asociație dedicată medierii artei și cercetării artistice din 2018. Călătoria ei în medierea artei a început în 2016 ca freelancer, unde a lucrat în muzeele din Berlin, galerii, școli, cluburi de tineret și chiar asociații pentru tinerii fără adăpost, aducând aducând arta contemporană mai aproape de cei care altfel nu s-ar fi implicat în ea. În 2021, și-a extins expertiza în calitate de stagiar științific la Muzeele de Stat din Berlin (Staatliche Museen zu Berlin), consolidându-și și mai mult cunoștințele pentru a lucra la instituții culturale.
Cristian Nae, critic și teoretician de artă, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Artă George Enescu din Iași, ne-a prezentat aspecte importante legate de instrumentele medierii textuale, sub toate formele în care acestea se găsesc într-o expoziție, în cadrul unei galerii ori a unui muzeu. Iar în cadrul atelierului, alături de George Pleșu, am vizitat Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași, unde a fost prezentat proiectul de mediere SIMAP, care împlinește 10 ani de la implementare.
„Medierea culturală cu / pentru / despre fiecare”
Ne-am întâlnit apoi cu Mihaela Tilincă, în Sala Studio J a Muzeului Vasile Pogor, pentru a audia prelegerea cu titlul „Medierea culturală cu / pentru / despre fiecare”. În această conferință, Mihaela Tilincă a explicat ce înseamnă un program de mediere cu un design pedagogic modern, în cadrul căruia se face atât educație prin cultură, cât și educație pentru cultură.
Mihaela Tilincă este universitar (prof. dr.) și mediator cultural. Începând cu anii 2000 dezvoltă, monitorizează și implementează proiecte în educație, dezvoltare profesională și incluziune. Are un doctorat în Alfabetism și Lingvistică de la Universitatea din Lancaster/UK. Între anii 2000 și 2006 a fost directorul Centrului British Council la Timișoara. A predat începând cu anii 2008 Managementul Proiectului la programe de M.A. la Universitatea de Vest din Timișoara. Are experiență în formare, mentorat, cercetare în educație.
Dr. Dana Sarmeș (Timișoara) ne-a ghidat pașii, mai ales în a doua parte a cursului intensiv, prin procesul de realizare al unui program/plan de mediere, cu grijă la detalii și la tot ceea ce face să funcționeze sau nu planul nostru de mediere.
Toți cei care am avut oportunitatea de a lua parte la activitățile din cadrul acestui program amplu și necesar, am fost de acord că am ieșit din el cu multe gânduri și idei noi, desprinse atât din experiențele împărtășite de specialiștii alături de care ne-am format, cât și din interacțiunea cu alți colegi din țară, care activează în diferite instituții de cultură, publice sau private. Pe scurt, o experiență bogată și concentrată, care printre altele te fac să-ți dai seama ce ai și ce-ți lipsește.
Contextul care a dus la concretizarea acestui program de mediere:
“În ultimii ani, în România și la Iași arta în spațiul public a fost motiv de revoltă a comunității și scandaluri care au căpătat amploare națională: amplasarea instalaţiei lui Clemens Behr în faţa Bisericii Trei Ierarhi (2018); degradarea şi intervenţiile asupra soclului şi ariei de protecţie a Monumentului Independenţei, unde travertinul a fost înlocuit cu ciment vopsit (2019); bustul lui Goga a fost amplasat fără aprobarea Comisiei Monumentelor de For Public și a provocat proteste puternice din partea istoricilor și comunității evreiești (după 3 ani e tot acolo, chiar dacă eticheta explicativă cu privire la trecutul legionar a dispărut la scurt timp după ce a fost adăugată) (2021); sculpturile de la ediţia de anul trecut a Lunii Sculptorilor Români nu aveau numele autorului şi al lucrării, unele mai conceptuale fiind confundate cu elemente de mobilier urban (2023); instalația Labirintul lui Cristian Rusu a generat indignare publică, apărând chiar și o petiție pentru îndepărtarea ei (2023); în februarie 2024 sculptura Hidra a lui Cristian Ioniță a fost vandalizată, fiind necesară instalarea unui gard metalic pentru protecția ei.
Ce au în comun toate aceste cazuri este lipsa oricărei medieri a lucrărilor de artă, cauzată de lipsa de viziune a administrației locale și instituțiilor responsabile de amplasarea lor, cât și de lipsa unor specialiști care să inițieze și să pună în aplicare programe și acțiuni de mediere culturală. În absența unor texte curatoriale prezente în spațiul expozițional sau a unor etichete explicative, recurența unor teme și motive iconografice, precum și logica montajului cinematografic sunt singurele tehnici interpretative care funcționează pentru a oferi un context și un mod de lectură operelor artistice prezentate la Iași.” (George Pleșu, Asociația AltIași)
– – –
Activitățile organizate de Asociația AltIași, fac parte din proiectul „Lumi ale artei. Program de mediere culturală”, co-finanțat de AFCN și Primăria Municipiului Iași. Parteneri: Centrul Cultural German din Iași, Institutul Francez din Iași, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” și Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto, Asociația AltIași
