De-a lungul istoriei, pe meleagurile harghitene s-au născut şi au activat personalităţi importante ale istoriei, culturii şi vieţii publice româneşti, precum patriarhul Miron Cristea, mitropolitul Alexandru Nicolescu, episcopul Emilian Antal, scriitorul şi omul politic Octavian Codru Tăslăuanu, protopopul Elie Câmpeanu, profesorul şi publicistul Teodor Chindea ş.a. În ultima jumătate de secol, membrii elitei româneşti din această parte de ţară au sporit numeric şi au cunoscut o spectaculoasă diversificare socio-profesională şi a demnităţilor publice deţinute în statul român. În viaţa publică locală, regională şi naţională un rol deosebit l-au avut ierarhii: ÎPS Ioan Selejan, azi mitropolitul Banatului; PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Ignatie Trif, Episcopul Huşilor. Să menţionăm apoi rolul unei întregi pleiade de profesori universitari, cercetători, scriitori, artişti plastici şi de muzică tradiţională, muzeografi, bibliotecari, arhivişti, publicişti, protopopi, monahi şi monahii, preoţi, profesori, învăţători, educatori, medici, farmacişti, ingineri, jurişti, economişti, arhitecţi, ofiţeri superiori, informaticieni, medici veterinari, sportivi de performanţă, lideri civici şi de opinie, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniştri, secretari de stat, ambasadori, prefecţi, subprefecţi, primari, viceprimari), întreprinzători, alţi specialişti şi fruntaşi români.
Dintre demnitarii, respectiv înalţii funcţionari ai statului român din perioada postdecembristă menţionăm pe prof. univ. dr. Valer Dorneanu, Ioan Oancea, Mircea Duşa, Adrei Baciu, Ioan Doru Voşloban, Jean Adrian Andrei, Ion Proca, Marius Ţepeluş şi, din luna martie a.c., tânărul prof. dr. Costel Cristian Lazăr, numit în demnitatea de subsecretar de stat la Ministerul Culturii.
Prof. dr. Costel Cristian Lazăr este născut la 4 mai 1971, în Comănești, jud. Bacău. Este absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității București și a cursurilor de masterat din cadrul aceleiași facultăți. Pentru a se apropia de locul natal al părinţilor, comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita, din anul 1998 este profesor de istorie în municipiul Topliţa. Din 2006 este muzeograf la Muzeul Etnografic din localitatea menţionată, instituţie înfiinţată de tinerii săi colegi Dorel Marc şi Zorel Suciu, cu sprijinul „veteranului” Valer Pop din Tg. Mureş, originar de pe aceste binecuvântate meleaguri. După trecerea Muzeului, împreună cu Ansamblul folcloric „Rapsozii Călimanilor” din subordinea Consiliului local în cea a Ministerului Culturii, reunite în cadrul Centrului Cultural Topliţa, în anul 2012, Costel Lazăr obţine, prin concurs, postul de manager al noii instituţii.
În decembrie 2012, a obținut titlul de doctor în Istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu lucrarea Biserica ortodoxă română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial. Teza de doctorat a fost elaborată sub atenta şi competenta îndrumare a conducătorului ştiinţific prof. univ. dr. Ion Agrigoroaie.
Cu prilejul susţinerii tezei de doctorat au fost subliniate o serie de calităţi ale acesteia, precum: însemnătatea, originalitatea şi actualitatea temei abordate; baza documentară bogată, complexă şi nuanţată, stilul adecvat în care este redactată, claritatea expunerii ştiinţifice, capacitatea autorului de interpretare a textelor şi de înţelegere a problemelor analizate, spiritul de analiză şi sinteză, echilibrul în abordare, discernământ şi prudenţă în discursul istoric folosit. Om al locului, autorul se dovedeşte a fi un foarte bun cunoscător al realităţilor din estul Transilvaniei reuşind, în acelaşi timp, să realizeze o încadrare a istoriei locale şi regionale în context naţional şi internaţional, să evidenţieze amprenta pusă pe evoluţia evenimentelor din zona cercetată, de jocurile şi scenariile politice ale marilor puteri, de influenţa relaţiilor dintre România, Ungaria şi cu celelalte ţări europene.
Încă de la începutul activităţii didactice şi apoi a celei de muzeograf, prof. Costel Cristian Lazăr s-a apropiat de cunoscutul „grup de la Sfântu Gheorghe”, integrându-se în proiectul de cercetare a istoriei şi culturii românilor din sud-estul Transilvaniei. Astfel, în toţi aceşti ani, a participat la principalele manifestări cultural-ştiinţifice organizate la Sfântu Gheorghe, Covasna, Miercurea Ciuc, Izvoru Mureşului ş.a., dintre care menţionăm: Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe, Reuniunea „Români pentru români” Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita, Înmânarea premiului „Pr. prof. Ilie Moldovan”, Zilele Andrei Şaguna, Colocviul naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, Sesiunea Națională de Comunicări Ştiințifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, Zilele Nicolae Colan ş.a.
De-a lungul anilor, a publicat studii de istorie şi etnografie în anuarele Angvstia, Sangidava (publicație la care este și redactor responsabil), Acta Carpatica şi în mai multe volume colective, precum și articole în presa locală și regională: Informația Harghitei, Condeiul ardelean, Cuvântul Liber etc. Este autorul volumelor Românii din județul Ciuc în perioada interbelică, București 2007; Biserica ortodoxă română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial (teza de doctorat), Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013; este coautor al volumului Toplița, repere monografice (împreună cu Ilie Șandru și Felicia Man), Târgu Mureș, 2010; Topliţa şi Marea Unire: contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la întregirea neamului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013; Școala „Teodor Chindea” din Voșlobeni – repere monografice, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2019 (împreună cu Vintilă Rusu); Parteneriatul româno-român – Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (1998-2020), ediţie îngrijită împreună cu Mihai Groza şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2020.
Om al catedrei, al cercetării și deopotrivă al cetății, consilier în cadrul Consiliului Local Toplița, în mai multe legislaturi, membru activ al societății civile (Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ş.a.), prof. dr. Costel Cristian Lazăr, împreună cu alți tineri intelectuali din zonă, în rândul cărora se află şi distinsa sa soţie, prof. dr. Viorica Macrina Lazăr, director al Bibliotecii municipale „George Sbârcea” din Toplița, a preluat, „din mers”, de la „seniorii cetății”, misiunea plină de răspundere de salvare, păstrare și afirmare a culturii românești în zona de nord a județului Harghita.
În calitate de președinte al Fundației Culturale „Miron Cristea” din Toplița, împreună cu prof. Ilie Șandru, cu sprijinul Consiliului local și al Primăriei municipiului Toplița, dr. Costel Cristian Lazăr organizează „Zilele Miron Cristea”, manifestare cultural-științifică de prestigiu, care a ajuns la ediția a XXII-a. Din anul 2013, în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul Cultural Topliţa organizează Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (proiect care se bucură de o largă apreciere, la care participă inclusiv români din afara granițelor actuale ale țării și din zonele multietnice și pluriconfesionale din țară, manifestare ajunsă la ediția a XVIII-a). Împreună cu Biblioteca Municipală „George Sbârcea” și cu școlile din Topliţa şi împrejurimi derulează numeroase proiecte culturale, educative și civice, printre care Colocviul Octavian Codru Tăslăuanu, împreună cu Primăria, Parohia ortodoxă şi Şcoala gimnazială din Bilbor.
În volumul Topliţa şi Marea Unire: contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la întregirea neamului, care a făcut parte din proiectele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, dr. Costel Cristian Lazăr şi-a propus ca obiectiv valorificarea editorială a surselor istorice, edite și inedite, referitoare la participarea românilor din Toplița și împrejurimi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
Lucrarea Școala „Teodor Chindea” din Voșlobeni – repere monografice se compune din două părți distincte: prima parte este redactată de Costel Cristian Lazăr și cuprinde un Cuvânt înainte, câteva repere istorice privind localitatea Voșlobeni, urmate de considerații substanțiale privind situația învățământului din așezarea menționată, până în anul 1947 și un număr de 10 anexe. În partea a doua este redată „Monografia școalei primare de stat din Voșlăbeni-Ciuc”, redactată de învățătorul Vintilă Rusu, în anul 1947. Postfața aparține nepoților învățătorului Vintilă Rusu, Alexandra Maria şi Bogdan Romulus Ţifrea. În final este prezentată o succintă bibliografie selectivă.
Volumul Parteneriatul româno-român. Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (1998-2020), editat cu sprijinul Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, ediţie îngrijită împreună cu Mihail Groza şi Ioan Lăcătuşu, prezintă succint informații despre desfășurarea tuturor celor 18 ediții ale Universității, repere istorice referitoare la localitățile Făgețel, Voșlăbeni și Izvoru Mureșului, date despre organizatori, parteneri, finanțatori, sponsori și parteneri mass-media, programele cu temele dezbătute, conferențiarii și participanții, documentele adoptate, ecourile în mass-media românească dar și în presa de limba maghiară, câteva din conferințele, studiile și interviurile prezentate în cadrul Universității, și nu numai, ilustrații și anexe. Structurată astfel, lucrarea oferă imaginea de ansamblu a unuia din cele mai importante evenimente culturale românești desfășurate în ultimul sfert de veac în județele Harghita și Covasna, un autentic forum româno-român pentru promovarea istoriei, spiritualităţii, educaţiei şi culturii române.
Semnatarul acestor rânduri omagiale, în calitate de autor al prefețelor tuturor volumelor purtând semnătura istoricului Costel Cristian Lazăr, publicate până în prezent, pot remarca, încunoștință de cauză, faptul că profesorul și cercetătorul Costel Cristian Lazăr practică un discurs istoric elevat, argumentat, redactat pe baza unor izvoare istorice credibile. Textele sale au la bază o analiză complexă, clară, concisă și profundă a evenimentelor abordate. Lucrările sale completează, în mod fericit, volumele şi studiile publicate despre Topliţa şi împrejurimi, despre Voşlobeni şi, în general, despre judeţul Harghita semnate de David Prodan, Ioan Ranca, Viorica Crişan, Vasile Lechinţan, Ilie Şandru, Dorel Marc, Traian Duşa, Liviu Boar, Aurel Marc, Ana Dobreanu, Mihai Suciu, Iosif Marin Balog, Nicolae şi Ioan Bucur, Doina şi Vasile Dobrean, Aurel Viţa şi Mirela Moldovan, Felicia Man, Dorel Octavian şi Carmen Bucur, Elena Mîndru, Vasile şi Angelica Stan, Nicu Vrabie, Constantin Costea, Doina Drăghici-Moraru, Nicoleta Ploşnea, pr. Constantin Gane, pr. Laurenţiu-Gabriel Panciu, pr. Elisei Vatamanu, Viorica Macrina Lazăr, Lăcrămioara Pop, Radu Traian Roşca ş.a.
Iubitor şi apărător al valorilor naţionale, al tradiţiilor şi folclorului românesc, familist convins, tată a trei minunaţi copii, optimist, generos, cu simţul umorului şi cu o gândire pozitivă, tânărului demnitar prof. dr. Costel Cristian Lazăr îi revin acum importante responsabilităţi în conducerea Ministerului Culturii şi în sprijinirea instituţiilor, asociaţiilor şi proiectelor culturale de pe meleagurile natale.
La această frumoasă aniversare, îi transmitem, semicentenarului nostru prieten Costel Cristian Lazăr sincere urări de sănătate şi succes în îndeplinirea importantei misiuni de înalt funcţionar al statului român, împreună cu sfatul prietenesc: să nu uite faptul că funcţiile deţinute sunt trecătoare, rămân doar faptele noastre, mărturii grăitoare despre ceea ce am reuşit să realizăm în timpul cât am deținut aceste funcţii.
De aici, din zona minunată a Arcului Intracarpatic, de pe meleagurile atât de îndrăgite de Domnia ta, îţi urăm cu drag, prietene Costel Cristian Lazăr, un sincer și cald La mulţi şi binecuvântaţi ani, alături de frumoasa familie şi de marea familie a iubitorilor de istorie şi cultură românească!
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
