Cetatea Medievală Sighişoara a fost, timp de patru zile, un loc al „nopţilor albe”, unde sute de turişti români dar şi străini au dansat şi cântat, alături de artiştii minorităţilor naţionale, şi unde au putut totodată asista şi la demonstraţii ale meşteşugarilor, la expoziţii de artă sau viziona filme documentare. Au avut loc totodată dezbateri şi prelegeri pe teme de interes pentru minorităţile naţionale susţinute de reprezentanţi ai instituţiilor de artă şi cultură din România, cercetători, dar şi de liderii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunii Elene, minorităţii turco-tătare şi ceho-slovace. Ansambluri şi trupe au susţinut spectacole care au fost urmărite din piaţa arhiplină de joi până duminică seara. . .
Cei mai mulţi dintre spectatori au preferat să se prindă în horă în piaţă, uneori alături de artiştii albanezi, turci, greci, bulgari, italieni, croaţi, ucraineni, maghiari, ruşi, lipoveni, polonezi, slovaci, români, romi. Alţii au cântat alături de trupele Semnal M sau Bucharest Klezmer Band – formaţie a cărui repertoriu reuneşte şi redă, prin muzica sa, aşa cum spun membrii acesteia, iubirea, ura, fericirea, durerea. Considerat, de multă vreme, drept cea mai mare manifestare dedicată dialogului intercultural din Europa, Festivalul ProEtnica – Sighişoara aduce, anual, România în prim-planul atenţiei celor care urmăresc evoluţia vieţii culturale din Uniunea Europeană şi nu numai, a declarat la final directorul festivalului, Volker Reiter. „Festivalul, care a ajuns, astăzi, la a XIV-a ediţie, consacră, totodată, România drept un model pentru protecţia minorităţilor naţionale. Este o manifestare cu totul aparte, care are loc în cetatea medievală Sighişoara, ridicată de etnici germani în secolul al XIV-lea. Am avut în total un număr de peste 600 de participanţi. Au participat toate organizaţiile minorităţilor naţionale din România şi, când implementezi un astfel de proiect, compari la sfârşit rezultatele cu ceea ce ţi-ai propus să faci. Şi acolo poţi să zic că sunt foarte mici abateri, deci noi ce ne-am propus să facem am şi făcut. Sper că am atins obiectivul nostru principal – de a consolida pacea interetnică într-o societate democrată şi pluralistă prin oferirea minorităţilor naţionale unei voci publice, o agora de prezentare şi prin promovarea dialogului intercultural”, a precizat pentru AGERPRES Volker Reiter. Potrivit acestuia, protecţia minorităţilor este o sarcină a statului. „Aşadar, festivalul în sine va rămâne naţional, însă dorim să avem mai mulţi oaspeţi, eventual simpozioane în paralel, unde în România îşi arată sistemul de protecţie al minorităţilor ca model pentru Europa de Est, de Vest”, a adăugat oficialul. Primarul din Sighişoara, Ovidiu Mălăncrăvean, a anunţat că festivalul ProEtnica va continua, cu sprijinul organizatorilor şi a instituţiilor implicate, şi a arătat că, de la anul, se intenţionează ca manifestarea să aibă loc cu sprijin internaţional. „Aceasta este ideea d-lui Volker, evident că o susţinem, îl sprijinim cu tot ce putem, e un model de festival acesta şi ar fi păcat să nu îl dezvoltăm. Este un model care poate fi exportat”, a declarat edilul pentru AGERPRES. Maria Korek, care a reprezentat Asociaţia Divers, co-organizator, a arătat că o secţiune importantă a ProEtnica a fost şi în acest an cea a dezbaterilor cultural-ştiinţifice, în cadrul cărora au fost prezentări de cărţi, prelegeri şi mese rotunde. „Toate acestea au avut cam aceeaşi concluzie, şi anume că necesită un efort ca să ne cunoaştem reciproc, dar merită făcut acest efort deoarece se vede că în ţara noastră tocmai ca un rezultat al dialogului interetnic, intercultural care există şi al legislaţiei favorabile pentru dezvoltarea minorităţilor în ţara noastră, există o pace interetnică care permite o stabilitate în ţară, care, după cum vedem, în alte ţări, chiar şi în jurul nostru, nu mai este chiar aşa. Şi, din acest motiv, consideră că ProEtnica este una din metodele, „uneltele” prin care putem să contribuim la aceste relaţii interculturale bune care pot să se dezvolte însă mult mai mult şi pentru care vom lucra în continuare”, a precizat Maria Korek. Moderatoarea festivalului, Sanda Viţelaru, a subliniat că numai sâmbătă a avut loc un adevărat maraton al culturii şi tradiţiilor. „Am avut nu mai puţin de 21 de ansambluri pe scena din Cetate, 11 ore de spectacol cu doar 50 de minute de pauză. Trebuie să remarcăm că reprezentanţii minorităţilor naţionale au venit şi cu lucruri inedite pentru scena ProEtnica. (…) Dacă vorbim de partea de costume, vom remarca că cei de la Asociaţia Liga Albanezilor din România au venit cu un costum care se numeşte ciubletă şi care se află în patrimoniul UNESCO, fiind cel mai vechi costum popular identificat în Europa purtat fără întrerupere din antichitate până în ziua de astăzi de femeile albaneze din munţii din Nordul Albaniei. A doua seară a festivalului a adus pe scena ProEtnica formaţia Bucharest Klezmer Band într-un concert extraordinar. Această formaţie îmbină practic muzica klezmer tradiţional evreiască cu ritmurile noi, oferind astfel o punte de legătură între tradiţia evreilor şi trecutul lor şi prezentul lor. În contextul politico-social internaţional în care trăim Sighişoara a reuşit să aducă pe scenă minorităţile prezentând popoare care în acest moment se află în conflict. Astfel, trebuie să remarcăm că ruşii lipoveni, turcii, armenii, albanezii, grecii, polonezii, cehii şi solvacii, romii, maghiarii au urcat pe această scenă fără să aibă cel mai mică problemă oferind publicului un spectacol remarcabil de toleranţă şi bună înţelegere”, a precizat Sanda Viţelaru. Cea de-a 14-a ediţie a ProEtnica 2016, cel mai mare festival interetnic din România, a reunit reprezentanţi ai tuturor minorităţilor recunoscute din ţară, fiind pentru prima oară când a avut loc sub Înaltul patronaj al Preşedinţiei României. Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, partenerii principali ai evenimentului fiind Consiliul Judeţean Mureş, precum şi Instituţia Prefectului Judeţul Mureş. Proiectul este finanţat de Ministerul Culturii şi Municipiul Sighişoara. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti şi de cel al Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Programul manifestării a cuprins momente de exprimare culturală a celor 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale şi a altor organizaţii etno-culturale în următoarele domenii: arta spectacolului cu 62 de manifestări pe scena din Piaţa Cetăţii; în locaţiile Piaţa Muzeului şi strada Muzeului s-au aflat 11 standuri meşteşugăreşti şi de prezentare ale comunităţilor etnice; în Sala mică a Primăriei Municipiului Sighişoara au fost susţinute opt prelegeri, conferinţe şi mese rotunde despre etnii şi convieţuire interculturală şi interreligioasă, iar la Centrul Naţional de Informare Turistică (Sala Sander) – şase artişti reprezentanţi ai minorităţilor naţionale au realizat o expoziţie de artă contemporană. Ca o noutate, în programul ediţiei de anul acesta a fost inclusă secţiunea de film care a cuprins trei documentare pe temele dialogului interreligios, dialog intercultural, cultura minorităţilor etc., o secţiune de workshop care a inclus 5 activităţi oferite de organizaţiile minorităţilor naţionale pe diferite teme (dans, cultură, tradiţii), precum şi şase parade ale diversităţii etno-culturale. Cele 20 de minorităţi naţionale au fost prezente la ProEtnica 2016 – Festival Intercultural Sighişoara cu peste 600 de participanţi. Organizatorii au estimat prezenţa la festival, în decursul celor patru zile, a peste 15.000 de vizitatori. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost partener media al festivalului ProEtnica.
AGERPRES
