Problemele românilor din comunităţile istorice sunt readuse în atenţie, în aceste zile, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, majoritatea reclamând politica de asimilare dusă de statele în care trăiesc, dar şi lipsa de sprijin din partea statului român.
În cadrul dezbaterilor care au avut loc vineri, Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, a vorbit despre faptul că situaţia comunităţii româneşti din ţara vecină este tot mai grea, iar aceasta nu este sprijinită de către autorităţile române.
„Am venit aici nu să mă plâng, am venit aici să căutăm nişte soluţii. Pentru că românitatea din Bulgaria, românii din Bulgaria merg în prăpastie. Şi prăpastia este urâtă. Nu ştiu dacă cineva, vreodată, a fost pus pe buza prăpastiei şi s-a uitat în jos să vadă ce înseamnă. Acolo ne aflăm noi. Şi ne trebuie doar un deget că să sărim în prăpastie. Şi partea proastă este că de acasă, din România, din Ţara Mamă, nu le pasă la cei care ar trebui să le pese„, a declarat Ivo Gheorghiev.
Acesta a susţinut că statul român alocă fonduri în comunităţile care aduc voturi, cu referire la diaspora economică.
La rândul său, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Stevan Mihailov, a declarat presei că românii din Voivodina, pe care-i reprezintă, dispun de învăţământ în limba maternă, dar şi de biserici şi au o activitate foarte bogată de promovare a identităţii naţionale, dar există riscul ca reţeaua şcolară în limba română să se desfiinţeze dacă elevii nu sunt susţinuţi prin burse de către statul român.
„Avem tot mai puţini copii de naţionalitate română în şcolile româneşti, mulţi români aleg să-şi dea copiii la la cursurile sârbeşti. (…) Unica soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, şi de ani de zile există promisiune că se va rezolva, cum fac şi celelalte state pentru conaţionali de-ai lor, sunt burse pentru aceşti tineri români. Fiindcă, vă spun cu toată responsabilitatea, dacă undeva se închide o clasă românească sau o şcoală românească, noi nu vom mai avea capacitatea de a o redeschide. (…) Deci, asta ne este prioritatea numărul unu, să reuşim să menţinem reţeaua şcolară, fiindcă dacă nu reuşim să menţinem reţeaua şcolară, pe parcursul anilor vom ajunge că veţi avea o minoritate română care nu ştie să citească în limba lor. Şi acesta este primul pas spre stingerea minorităţii. Pe lângă factorul religios, cultural, învăţământul este, într-adevăr, un pilon extrem de important pentru menţinerea noastră şi existenţa noastră acolo. (…) Dacă statul român nu află capacitatea şi resursele să dea burse copiilor români, vă spun cu toate responsabilitatea că noi riscăm ca învăţământul românesc în Serbia să se stingă„, a spus Stevan Mihailov.
În ceea ce priveşte situaţia românilor din Valea Timocului, din Serbia, aceasta este, în continuare, foarte gravă, după cum au atenţionat liderii comunităţii de acolo.
„Din păcate, n-avem veşti bune din Valea Timocului. Noi de 20 de ani spunem acelaşi lucru, că suntem nedreptăţiţi în cele 154 de sate pur româneşti, 48 de localităţi mixte, o comunitate foarte mare de 300.000 de români, care niciodată în istorie nu s-a bucurat de limba română în şcoală, de biserică, mass-media”, a declarat Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţia „Ariadnae Filum” pentru Cultura românilor din Serbia.
Acesta a punctat faptul că singura instituţie românească prezentă în Valea Timocului este Biserica Ortodoxă Română, dar lipseşte, în continuare, sprijinul consistent al statului român pentru această comunitate.
„E clar că statul sârb face ultimii paşi de asimilare a comunităţii noastre, dar e păcat că statul român de 20 de ani face strategii şi de fapt nu face nimic sau foarte, foarte puţin. În ultimii zece ani am reuşit ca în jur de zece şcoli să avem, acum, câteva sute sau o mie de copii care învaţă limba română opţional, de două ori pe săptămână, avem vreo zece biserici, opt preoţi, doi de la noi de acasă, şase veniţi din ţară. Cât de cât am început să ne mişcăm, dar promisiunile din partea instituţiilor de la Bucureşti şi aşteptările noastre au fost foarte mari”, a spus Zavişa Jurj.
La rândul său, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balaşevic, a punctat faptul că românii din Valea Timocului nu au, în continuare, şcoli în limba maternă, au mari probleme în a construi biserici, nu au mass media în limba română, statul sârb nu alocă bani pentru evenimentele culturale organizate acolo, iar autorităţile de la Bucureşti nu sprijină deloc comunitatea în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
„Situaţia este destul de gravă şi ea se înrăutăţeşte pe zi ce trece, pentru că trăim într-o perioadă când tinerii nu mai stau la ţară, pleacă în oraş, pleacă la facultăţi, se duc în afara Serbiei, populaţia scade, astăzi copiii din ce în ce mai puţin vorbesc limba română din cauza asta. (…) Noi încercăm, prin activitatea noastră, a partidelor politice, a asociaţiilor culturale, să menţinem flacăra asta a românismului în Timoc, dar pentru rezultate mai mari noi avem nevoie de sprijin concret al statului român, al Ţării Mame. De la Belgrad nici nu aşteptăm, nici nu ne-am aşteptat, dar dacă România nu ne va ajuta, o să fie greu să rezolvăm toate problemele astea„, a arătat Predrag Balaşevic.
El a subliniat că sprijinul din partea statului român ar trebui să fie atât unul material, cât şi unul politic, respectiv ca în negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană să se impună acestei ţări să respecte drepturile românilor din Valea Timocului.
La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au participat şi reprezentanţi ai românilor din regiunea ucraineană Transcarpatia, care au precizat că, spre deosebire de românii din alte zone ale Ucrainei, ei au acces la învăţământ, serviciu religios şi mass media în limba română, principalele probleme cu care se confruntă fiind cele legate de războiul de agresiune dus de Rusia.
„Probleme sunt, bineînţeles, probleme legate în primul rând de expansiunea rusă, care a început un război nedrept împotriva Ucrainei şi care, indirect, ne afectează şi pe noi, mai ales tineretul nostru, care sunt chemaţi mai ales după vârsta de 18 ani sub arme. (…) Deci, avem unele greutăţi, dar vă spun în momentul de faţă mai mult care sunt legate de această agresiune de război„, a spus profesorul Ion Huzău, istoric şi sociolog din oraşul Slatina, regiunea Transcarpatia.
Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat presei că atât drepturile românilor din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş, precum şi ale românilor din comunităţile istorice nu sunt respectate, iar statul român nu ia măsuri pentru rezolvarea problemelor lor.
„Legat de românii din Harghita, Covasna şi parţial Mureş, drepturile naţionale, dreptul de a folosi propria limbă în propria ţară, de multe ori sunt afectate. Nu i-a interesat pe aceşti conducători pe care i-am avut în ultimii zece ani, la fel cum nu i-a interesat de românii din Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, nordul Macedonia, Albania şi alte state vecine. Trebuie să impunem respectarea drepturilor naţionale atât în interiorul ţării, din nefericire, cât şi pentru românii din jurul graniţelor. Românii din jurul graniţelor nu au cetăţenie şi de aceea, chiar dacă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi-a mărit consistent bugetul, aceşti bani nu au ajuns către românii din comunităţile istorice. Este regretabil. Îi vom pierde într-o generaţie sau două şi singura cale coerentă pentru România de a acţiona pe mai departe şi pe care mi-o asum este finanţarea de şcoli româneşti în comunităţile din jurul graniţelor. Este chestiunea care poate să-i ţină în viaţă şi de acum înainte. Drepturile sârbilor, ucrainenilor, maghiarilor în România sunt respectate, trebuie impusă respectarea drepturilor românilor din jurul graniţelor cu statele respective„, a declarat presei George Simion.
La rândul său, Claudiu Târziu, europarlamentar AUR, a vorbit, în timpul lucrărilor Universităţii de Vară, despre necesitatea înfiinţării unui minister al românilor de pretutindeni, care să se ocupe atât de românii din comunităţile istorice, cât şi de cei din diaspora economică.
Unul dintre organizatorii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, Eugen Popescu, director al Centrului Român de Studii şi Strategii, a declarat pentru AGERPRES că situaţia comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani este în continuare „la fel de dramatică, la fel de gravă”.
„Avem de-a face, în continuare, cu asimilarea, în ritm accentuat, a acestei populaţii româneşti, a acestor milioane de români, trebuie să subliniem. Pentru că readucem în atenţie cifrele: 500.000, deci jumătate de milion de români în Ucraina, aproape 30.000 în Voievodina, în Serbia, 300.000 în Timoc, în Valea Timocului, tot în Serbia, 150.000 de români în Bulgaria, plus jumătate de milion de românofoni rudari, care vorbesc limba română ca limbă maternă, 150.000 în Macedonia de Nord de aromâni şi megleno-români, 300.000 de aromâni în Albania şi aproape două milioane de aromâni în Grecia. De toate aceste comunităţi, din păcate, statul român nu este deloc interesat. A fost un buget uriaş alocat pentru românii de pretutindeni, la departamentul de specialitate care se ocupă de ei, 50 de milioane de euro, un buget absolut uriaş, repet, dar care, din păcate, s-a dus numai către diaspora română, ceea ce nu este chiar rău, dar nu este de ajuns. Şi toate aceste comunităţi româneşti care creau cumva un spaţiu, trebuie să spunem, de securitate identitară şi culturală românească în jurul frontierelor, au fost lăsate deoparte. Este foarte grav, pentru că aceste comunităţi nu mai rezistă. Dacă până acum au rezistat pentru că erau, cumva, izolate mediatic, erau izolate din punct de vedere geografic de centrul statelor în care ele locuiesc, acum mass-media de limbă sârbă, de limbă bulgară, de limbă greacă, de limbă macedoneană vine peste ei şi îi asimilează„, a arătat Eugen Popescu.
Acesta a făcut referire şi la situaţia românilor din Ucraina, unde există în vigoare legea educaţiei şi legea administraţiei publice locale, care îi pune pe românii de acolo „într-o situaţie absolut de nedescris, pentru că le creşte asimilarea”.
Cea de-a XXI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, alături de Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, din Bucureşti, în colaborare cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti şi Centrul de Cercetări şi Studii Regionale din Târgu Mureş, având binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Potrivit organizatorilor, evenimentul se doreşte a fi „un punct de întâlnire pentru românii din comunităţile istorice, diaspora, dar şi pentru autorităţile şi experţii din România implicaţi în acest domeniu”.
Gina Ştefan/AGERPRES
