Viitorul președinte al României Klaus Iohannis a susținut în campania electorală că unul dintre cele mai importante domenii este educația, motivând că resursa umană este irosită la noi în țară.
„Situaţia mea este un pic deosebită, fiindcă eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma nu sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României”, a spus Klaus Iohannis la o dezbatere . . organizată de ISP pe tema educaţiei.
Klaus Iohannis a arătat că societatea românească „nu respectă neapărat educaţia”, iar cei care au o „maşină de fiţe” sunt mai bine văzuţi decât oamenii de ştiinţă sau profesorii. „Am convingerea că putem să devenim efectiv un „tigru al Europei”, în același sens în care au apărut „tigrii din Asia” care îşi bazează pe educaţie şi disciplină în societate creşterea și dezvoltarea”, a scris Klaus Iohannis în programul prezidențial
În viziunea acestuia un sistem performant presupune: – un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe; – un segment universitar în care se acumulează masiv competențe și care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare; – corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care să ducă România în zona de înalte tehnologii poate să funcţioneze numai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioasă. Despărţirea educaţiei de cercetare este o greşeală fundamentală. Ele trebuie să fie corelate; – încurajarea educației continue.
Desigur, este de discutat și despre statutul dascălilor în societate. Nu poţi să ai un corp profesoral performant dacă nu ai o remuneraţie corespunzătoare.
Klaus Iohannis: Gradul de dezvoltare a unei societăţi este vizibil prin modul în care îşi tratează pensionarii
„Gradul de dezvoltare a unei societăţi este vizibil prin modul în care îşi tratează pensionarii”, potrivit programului politic al lui Klaus Iohannis.
„Actualul sistem de pensii din România se confruntă cu câteva probleme majore, care sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu există încă răspunsuri coerente și general acceptate. Din păcate, teama de a „nu mai putea plăti pensii” este adesea utilizată în discursul public din considerente electorale sau populiste, în locul unei abordări serioase și al unei proiecții de viitor.
Există un set de realități care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori să le luăm în calcul: – raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce în ce mai disproporționat în defavoarea salariaților, fapt ce determină o creștere a deficitului la bugetul asigurărilor sociale. Acest raport disproporționat a fost accentuat de încurajarea pensionărilor anticipate, ca modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de muncă; – rata de ocupare în rândul pensionarilor din țara noastră este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană; – ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportată la PIB) este una dintre cele mai mici din UE; – România se află în primele 5 state membre UE care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de vedere bugetar, economic și social.
În afara unor măsuri punctuale care pot fi gândite pe termen scurt, în perspectiva anilor ce vor urma, va trebui adoptată o decizie cu privire la modul în care arată sistemul de pensii pentru a răspunde acestor probleme și pentru a acționa înainte ca el să devină nesustenabil.
Ca Președinte al României, voi chema toate forțele politice să decidem împreună viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.
De asemenea, în paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici să-și îndrepte atenția către alte formule de asigurare de venituri la bătrânețe și, după o dezbatere amplă, să luăm de comun acord decizii.
Prima dintre ele se referă la întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii – pilonul II și lărgirea bazei participanţilor la acesta. Va trebui să răspundem la mai multe provocări la acest capitol, printre care se numără: – adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private; – protejarea drepturilor participanţilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea să se facă în condiţii mai transparente; – adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru îndeplinirea cerinţelor minime de solvabilitate; – compensarea diferenţelor de rentabilitate sub rentabilitatea minimă, detalierea şi diversificarea formelor de plată.
Pentru a lărgi baza participanților, va fi nevoie de modificări legislative, dar, pentru ca ele să fie durabile, în beneficiul cetățenilor, și nu supuse arbitrariului schimbărilor politice, va fi necesară o abordare consensuală.
Un al doilea subiect de dezbatere și decizie se referă la încurajarea pensiilor private facultative – pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilităţi fiscale pentru asigurările de viaţă plătite sub formă de pensie și posibilitatea diversificării portofoliului de investiţii.
Ca președinte, voi încuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale și a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale. Susţin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.
Vorbim despre beneficii definite, cu o componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de apărare, ordine publică, dar şi profesii unde, prin negociere colectivă, se constituie o schemă de pensii, în vederea fidelizării salariaţilor).
În acest fel, sunt eliminate nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice şi pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de uzură. De asemenea, având în vedere rata ocupării formale reduse în agricultură, dar şi în alte sectoare de activitate – activităţi ziliere sau sezoniere, este necesară crearea unui sistem de drepturi de asigurări sociale care să permită celor vizați accesul la servicii medicale, dar şi drepturi de pensie publică administrată privat.
Gradul de dezvoltare a unei societăți este vizibil prin modul în care își tratează pensionarii. Ca Președinte al României, consider că sistemul de pensii și preocuparea pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care este suficientă o gestionare curentă și o privire în prezent.
La fel ca și în cazul celorlalte mari sisteme publice, precum educația și sănătatea, problema sistemului de pensii trebuie abordată pe termen lung”, potrivit programului politic.
Demografia în programul lui K. Iohannis: Fără austeritate privind concediul mamei şi indemnizaţia pentru creşterea copilului
Programul lui Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, prevede, la capitolul „Demografie”, renunţarea la austeritate în privinţa concediului pentru mame şi măsuri care să încurajeze natalitatea.
„În cei 25 de ani de la Revoluţie, populaţia a scăzut cu peste 3 milioane de locuitori, iar efectele acestei realități sunt deja observabile și, într-un viitor deloc îndepărtat, vor deveni din ce în ce mai pregnante. Dacă nimic nu se schimbă în abordarea acestei probleme și la nivelul funcționării economiei și sistemelor publice în ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o Românie ajunsă la jumătatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor avea peste 65 de ani”. Acesta este avertismentul lui Klaus Iohannis privind demografia ţării.
Soluţiile propuse sunt acelea de încurajare a natalităţii, un pact naţional pe tema politicilor cu privire la copil şi populaţie, la care vor fi chemate toate forţele politice şi sociale. „În esenţă, modelul francez a presupus suport financiar, însă concentrat către familiile de salariaţi sau de condiţie economică medie şi un pachet de servicii de suport pentru familiile cu copii (creşe, grădiniţe, îngrijirea copilului). Linia generală era scăderea costului de oportunitate de a avea un copil”, se arată în programul prezideníal al lui Klaus Iohannis.
„Pentru orizontul anilor 2015-2020, voi propune spre dezbatere mai multe direcţii de acţiune. Prima dintre ele vizează ieşirea din mentalitatea de austeritate atunci când vine vorba de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi adoptarea unor măsuri în acest sens care să nu descurajeze natalitatea. A doua direcţie urmăreşte creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă. Voi propune gândirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizează venituri potrivit Codului Fiscal, ţintit pentru persoanele care au copii în îngrijire”, mai promite Klaus Iohannis.
Revenirea la TVA de 19% şi menţinerea cotei unice, priorităţi ale programului lui Klaus Iohannis
Menţinerea cotei unice de impozitare, revenirea la TVA de 19%, restrângerea prezenţei statului în economie şi aderarea la euro, sunt printre priorităţile programului cu care Klaus Iohannis a candidat la funcţia de preşedinte al României. Agricultura apare şi ea la capitolul priorităţi, ca motor de creştere economică, iar punctul de pornire este rezolvarea problemei proprietăţii.
În programul lui Klaus Iohannis, revenirea la TVA de 19% este prioritară. Astfel, relaxarea fiscală va asigura o mai bună colectare a veniturilor. Iohannis pledează şi pentru menţinerea cotei unice, pe care o consideră soluţia corectă pentru economie.
În ceea ce priveşte disciplina fiscală, propunerile vizează descentralizarea, controlul corupţiei şi eliminarea presiunilor la care primăriile sunt supuse de către Guvern.
Pentru dezvoltarea infrastructurii, Iohannis susţine un plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani, care să includă atât investiţiile finanţate din bani europeni, cât şi pe cele pentru care se alocă fonduri de la buget. Comunităţile locale trebuie implicate în procesul de creştere a independenţei energetice, consideră Iohannis.
Astfel, legislaţia ar trebui modificată după modelul american, iar o parte din redevenţe să ajungă la primării sau chiar la proprietarii terenurilor.
Pentru a creşte performanţa agriculturii româneşti, programul lui Iohannis porneşte de la consolidarea proprietăţii funciare. Este importantă, în acest caz, finalizarea lucrărilor de cadastru.
În privinţa fondurilor europene, Klaus Iohannis susţine restructurarea sistemului de gestionare. Astfel, în viziunea sa, funcţionarii care se ocupă de programele cu finanţare europeană ar trebui plătiţi în funcţie de gradul de absorbţie a fondurilor.
Digi24.ro
