În localitatea rusească Rossoska, din regiunea Volgograd (fosta Stalingrad), a fost inaugurat duminică, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc, prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuți în luptele de la Stalingrad.
În cadrul ceremoniei a fost dezvelit monumentul central și au fost depuse coroane de flori, a fost oficiată o slujbă religioasă și au fost reînhumate osemintele militarilor români înmormântați în localitățile Plodovitoe, Gromki și Izbusenski, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) remis Ziare.com.
La manifestări au luat parte oficiali ai Ministerului Apărării Naționale, reprezentanți ai societății civile din România și Federația Rusă și o numeroasă asistență aparținând comunității locale.
Realizarea Cimitirului de la Rossoska este „rodul strânsei colaborări dintre Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin Secretariatul general – coordonator, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Direcția domenii și infrastructuri, respectiv Ambasada României la Moscova”.
În cimitirul de la Rossoska au fost înhumate rămășițele pământești ale tuturor militarilor români căzuti la datorie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, într-una dintre cele mai grele bătălii ale secolului trecut, arată MApN.
Scurt istoric
Intrarea României în cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost pecetluită prin Decretul-lege nr. 1798/1941, care mobiliza armata română de uscat, aer și marină, începând cu zorii zilei de 22 iunie 1941.
În Campania din Est, derulată în intervalul iunie 1941 – martie 1944, armata română a fost încadrată în planul de operațiuni al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud – Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz.
În noiembrie 1942, trupele românești dețineau pozițiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului și în Stepa Kalmika, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică și aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942-15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morți, 67.183 răniți și 98.692 dispăruți.
„Perpetuarea memoriei eroilor căzuți pentru țară, amenajarea și protejarea locurilor de înhumare și a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a statului român, ce derivă din tributul de sânge plătit de armata română pe câmpul de luptă. Marcarea locurilor de înhumare a eroilor români în Federația Rusă s-a concretizat, până în prezent, prin ridicarea, în diferite regiuni, a 15 monumente în memoria militarilor români morți în prizonierat”, amintește MApN.
. . www.ziare.com
