Dacă primăvara calendaristică a venit de 1 Mărțișor, cea „adevărată”, din punct de vedere astronomic, sosește duminică, 20 martie, la ora 17,33 odată cu Echinocțiul.
Anul acesta însă așa-zis început de primăvară a fost mai capricios ca oricând, pentru că după un sezon hibernal blând, la debutul lunii în curs au venit zăpada, frigul, vremea mohorâtă, când ne așteptam la cu totul altceva. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în Emisfera Nordică, în timp ce în Emisfera Sudică începe toamna astronomică. Este data când se consideră că ziua este egală cu noaptea.
Din lunct de vedere etimologic echinocțiu derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”.
În acest moment Soarele traversează Ecuatorul ceresc trecând din Emisfera Australă a sferei cerești în cea Boreală. Când Soarele se află în acel loc, numit Punct Vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul Ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea zilei cu a nopții, indiferent de latitudine.
Îndrăgita primăvară reprezintă a doua diviziune calendaristică a anului, care se întinde până în luna iunie la Solstițiul de Vară, fiind anotimpul cel mai iubit, fiindcă marchează renaștarea naturii la viață.
Cultul Soarelui a fost specific tuturor miturilor arhaice, oamenii stabilindu-și viața în funcție de evoluția acestui astru dătător de lumină și căldură. În această primă lună de primăvară încep lucrările agricole în câmp şi prin gospodării, se curăţă livezile şi grădinile, treptat se scot stupii de la iernat. Cei care au pomi fructiferi în grădină şi i-au protejat peste iarnă încep a-i descoperi. Atenţie, însă, la nopţile friguroase, când aceşti pomi mai sensibili trebuie din nou reacoperiţi.
În lumea satelor încă mai dăinuie obiceiuri, unele superstiţii. Se zice că cine consumă mănâncare de urzici va fi sănătos tot anul. Astăzi este și așa-zisa Zi a şarpelui de casă, când oamenii n-au voie să omoare această târâtoare. În schimb, îl descântă şi respectă nenumărate interdicţii: nu ating obiecte ale căror forme amintesc de a sa. El reprezintă un semn al norocului în gospodărie, prezența sa ferind familia gospodarului de farmece și necazuri. Nu trebuie ucis, fiindcă aducea moartea unui membru al familiei!
Alte supersiții se referă la unele interdicții, cum ar fi efectuarea anumitor activități gospodărești, precum tăiatul lemnelor, torsul și ţesutul. Gospodinele nu trebuie ca în ziua respectivă (mai ales că astăzi este și duminică) să folosească foarfeca și acul!
Sosesc în fiecarezi noi vestitori ai primăverii, mult-așteptatele păsări călătoare. Printre primele își fac semnalate prezența barza, mierla, cinteza, graurul, ce se hrănesc cu semințe, gândăcei, resturi de plante. Urmează măcăleandrul, stârcul, apoi speciile cântătoare, perecum privighetoarea, sturzul, pupăza.
Foarte curând, mai precis pe data de 25 martie, vom cinsti „Buna Vestire” – o Mare Sărbătoare creștină despre care vom scrie un articol, numită în Calendarul popular „Ziua Cucului”. I se spune așa pentru că atunci se va auzi prima dată în acest sezon cunoscutul cântec bisilabic al micuței și solitarei păsări cenușii, confirmând într-un mod original sosirea sezonului florilor.
Deși momentan pare că e prezentă doar cu…numele, să-i spunem primăverii „Bun venit!”
Horia C. Deliu
