Socotelile din toamnă ale agricultorilor care au cultivat anul trecut cartofi, nu s-au potrivit cu cele din primăvară, preţul kilogramului de cartofi rămânând la acelaşi nivel ca în toamna anului 2013.
Mai mulţi agricultori covăsneni au oprit de la vânzare 50.000 de tone de cartofi, însemnând 20% din producţia totală de cartofi din judeţul Covasna recoltaţi în toamnă, cu gândul că vor scoate un profit mai mare în această primăvară, însă, cererea pieţei nu s-a ridicat la aşteptările acestora, preţul kilogramului de cartofi vânduţi la en-gros stagnând la 1,1- 1,2 lei.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură (DA), ing. Könczei Csaba, a ţinut să menţioneze că această cifră nu se referă la o pierdere financiară, deoarece producţia nu s-a pierdut ci doar s-a depozitat pe perioada iernii, însă se poate vorbi despre o stagnare a profitului din cauza opririi şi repunerea la vânzare a cartofilor, în condiţiile în care preţul din primăvară este identic cu cel din toamnă.
Anul acesta, suprafaţa de recoltare a cartofului va fi mai mică decât anul trecut, preconizează Direcţia pentru Agricultură(DA) Covasna.
Faţă de suprafaţa de 12.950 de hectare pe care s-au cultivat cartofi, anul trecut, anul acesta agricultorii vor însămânţa doar 11-12.000 de hectare, factorii principali ai acestui fenomen fiind de ordin financiar dar şi natural, după cum explică directorul DA, ing. Könczei Csaba: „Tendinţa culturii cartofului este în scădere de ani de zile, nu drastic, dar e o tendinţă de scădere. Având în vedere că 2013 a fost un an bun din punct de vedere al cartofului, s-ar putea să nu fie aşa de accentuată anul acesta. (…) Primul factor pentru care suprafaţa de cultivare a scăzut este acela că, cultura cartofului are un grad de risc mai ridicat având în vedere dependenţa culturii de factorii naturali, aici mă refer la umiditate, iar în al doilea rând investiţia este destul de mare, fiind printre cele mai mari investiţii pe un hectar, având nevoie şi de un spaţiu foarte mare de depozitare a producţiei.”
Chiar dacă agricultura este o afacere de la care nu poţi aştepta stabilitate, se poate spune că la momentul actual, sfecla este una dintre culturile care poate fi considerată profitabilă fiindcă are piaţă de desfacere stabilă.
Se foloseşte sămânţă autohtonă, dar se şi importă
Datorită secetei, dăunătorilor de carantină şi nerespectării tehnologiei de cultivare, piaţa sămânţei de cartof este din ce în ce mai mică în România, astfel că producătorii de cartofi sunt nevoiţi să achiziţioneze sămânţă din import, care, are un preţ mult mai mare decât sămânţa autohtonă.
Astfel, producătorii au început să se axeze pe însămânţarea solului cu soiuri de cartofi care nu necesită o contitate atât de mare de apă, ca cei tradiţionali. „Va trebui să ne adaptăm la schimbările climatice, să plantăm soiuri cu perioadă de vegetaţie mai mică. Pentru cartofii timpurii, cele mai bune soiuri sunt Riviera, Carrera, Bella Rosa, care sunt consacrate şi care au o piaţă foarte bună de desfacere, iar pentru chipsuri cele mai bune soiuri sunt Opal, Lady Claire, Lady Rozeta, Figaro, acestea sunt soiuri care se cultivă de mai mulţi ani aici la noi în zonă.”, a explicat Mike Luiza, Director al Staţiunii de Cercetare a Cartofului din Târgu Secuiesc.
O treime din suprafaţa cultivată cu cartofi pentru sămânţă, se află în judeţul Covasna.
Aşa cum doamna Mike a explicat, judeţul Covasna este lider în cultivarea cartofului pentru sămânţă în ceea ce priveşte ţara noastră, folosind 100 din cele 300 de hectare de pământ pentru acest scop. Totuşi, aceste cifre nu sunt îmbucurătoare, deoarece în urmă cu 15-20 de ani, în România se cultivau 30.000 de hectare de cartof pentru sămânţă. Principalele motive pentru care aceste realitatea este atât de dură în acest domeniu, sunt schimbările majore care au avut loc de-a lungul anilor, atât de natură climatică, dar mai ales de natură organizatorică, după cum declară aceasta: „A scăzut drastic numărul acesta datorită desfiinţării fondului funciar, datorită desfiinţării marilor unităţi de producere de sămânţă, datorită schimbărilor climatice, datorită pieţei, deoarece importurile au năvălit în ţară. Preţul variază atât de mult de la un alt la altul, încât fermierul nu-şi permite să producă foarte mulţi cartofi, pentru că riscurile sunt foarte mari. Ca să însămânţezi un hectar de cartof, trebuie să ai cel puţin 15.000 de lei. Dacă sămânţa o iei din import şi pui 3 tone, şi e 1000 de euro tona, deci 3000 de euro te costă numai materialul pentru plantat. Îi plantezi şi nu mai ştii dacă îţi iei banii pe care i-ai băgat în pământ.”
Maricela Dan
