Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, vrea ca tăbliţele bilingve şi salariile translatorilor care lucrează pentru administraţia locală să fie plătite din bugetul de stat şi nu din bugetele locale, aşa cum se întâmplă în prezent.
Primarul Antal Arpad a declarat, ieri, că Legea administraţiei publice locale adoptată în anul 2001 dă dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi folosească limba maternă în localităţile în care ponderea lor depăşeşte 20% din totalul populaţiei, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de România în 2007, autorităţile trebuie să acopere costurile suplimentare legate de comunicare.
„Legea permite ca în aceste localităţi fiecare să vorbească în limba sa maternă (…) deci, începând cu tabla de pe Primărie, cu tăbliţele cu denumirile străzilor şi până la salariul persoanei care face traducerea ar trebui plătite, conform Cartei europene a limbilor, de către statul român care a ratificat acest document. Eu am făcut demersuri în acest sens. Multiculturalitatea costă energie, timp şi bani, e adevărat, dar niciodată nu voi economisi energie, timp şi bani pentru ca să pot să vorbesc în limba maternă (…) E o chestiune europeană şi normală (…) e un drept şi ar trebui să ne obişnuim cu acest lucru”, a spus primarul Antal Arpad.
Declaraţia a fost făcută miercuri la finalul şedinţei extraordinare a Consiliului local municipal, în cadrul căreia consilierii PSD au repus în discuţie introducerea translaţiei din limba română în maghiară, în condiţiile în care s-ar economisi timp şi bani comunicându-se în limba oficială a statului pe care toată lumea trebuie să o cunoască.
Primăria Sfântu Gheorghe plăteşte de mai mulţi ani un traducător pentru şedinţele în plen ale Consiliului local, unde majoritatea consilierilor sunt maghiari, iar comunitatea românească este reprezentată în acest moment de doi consilieri PSD şi doi PNL. De luna trecută, s-a introdus traducere simultană şi în şedinţele de comisii.
Consiliul Europei a adoptat în anul 1992 Carta limbilor în scopul protejării limbilor regionale şi minoritare istorice din Europa. Carta subliniază valoarea interculturalităţii şi a plurilingvismului, menţionând, totodată, că protecţia şi încurajarea folosirii limbilor regionale şi minoritare „nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi”.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
