Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), a salutat, joi, poziţia preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, faţă de autonomia Corsicii, menţionând că este „un moment istoric în Franţa şi o piatră de hotar pentru minorităţile naţionale din Europa”.
Antal Arpad, care este şi liderul UDMR Sfântu Gheorghe, a arătat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că secuii din „Ţinutul Secuiesc” doresc acelaşi lucru, şi anume recunoaşterea oficială a autonomiei regiunii în care trăiesc.
„Corsica devine autonomă! Acesta este un moment istoric în Franţa şi o piatră de hotar pentru minorităţile naţionale din Europa! Într-o Franţă care s-a opus până acum în mod rigid oricărei forme de autonomie, preşedintele Republicii Franceze a anunţat intenţia statului francez de a stabili autonomia Corsicii în termen de şase luni. Această autonomie înseamnă că statul francez, în cuvintele lui Macron, ‘recunoaşte specificitatea comunităţii corsicane, din punct de vedere istoric, lingvistic şi cultural’ şi că acest lucru va fi înscris în Constituţia franceză. Este exact ceea ce ne dorim noi, secuii. Vrem ca o clauză similară să fie inclusă în Constituţia României şi ca statul român însuşi să stabilească autonomia Ţinutului Secuiesc într-un mod similar. Vedem cum Europa se schimbă sub ochii noştri şi consider că este un semn că şi ultimul mare stat naţional a cedat şi a recunoscut nevoile de autonomie ale comunităţilor naţionale”, a scris Antal Arpad, pe pagina sa de Facebook.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
***
Franţa: Emmanuel Macron propune „autonomia” insulei Corsica, un moment considerat „istoric”
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a vorbit în premieră despre autonomia insulei Corsica, un moment considerat istoric de însuşi şeful statutului. Emmanuel Macron este în vizită în Corsica unde de ani buni liderii naţionalişti cer mai multe drepturi pentru această insulă. Liderul de la Élysée a mers chiar mai departe în faţa aleşilor corsicani şi a vorbit despre înscrierea insulei Corsica în Constituţia Franţei.
„Să avem îndrăzneala de a construi o autonomie a insulei Corsica în Republică”, a spus Emmanuel Macron la Ajaccio, înaintea Adunării Corsica. O frază pe care locuitorii din Île-de-Beauté, cum i se mai spune insulei Corsica, o aşteaptă de multa vreme. Nu va fi autonomie ”împotriva statului sau autonomie fără stat”, a completat Emmanuel Macron.
„Trebuie să mergem mai departe și pentru aceasta avem nevoie de înscrierea insulei Corsica în Constituția noastră„, deoarece „status quo-ul ar fi eșecul nostru pentru toți”, a spus Emmanuel Macron și în fața reprezentanților aleși ai insulei.
Să spunem că aceste declaraţii care marchează ”un moment istoric”, vin după aproximativ 6 luni de când liderul de la Élysée s-a întâlnit cu aleşii din Corsica iar statutul insulei face parte inevitabil din lista lungă a aşteptărilor pe care le au corsicanii. Apărătorii statutului de autonomie pentru Corsica au pregătit îndelung lista cererilor pentru vizita preşedintelui Emmanuel Macron.
Jean-André Miniconi este antreprenor şi consilier muncipal din partea opoziţiei la Ajaccio. El spune la RFI: ”Noi am fi satisfăcuţi dacă ar fi o autonomie fiscală, pentru a putea stabili în unele domenii, cum este cel funciar, propriile noastre legi, să putem ieşi din această co-fiscalitate, bineînţeles”.
Pierre Alain Nebbia este primarul din Lopignia, Corsica. El cere la RFI respect şi consideraţie pentru corsicani şi Adunarea lor regională. ”Eu aş vrea să fie mai mult respect şi mai multă consideraţie pentru această Adunare Regională pe care am creat-o şi cu toţii aşteptăm asta din partea acestor aleşi care sunt mai degrabă moderaţi. Aş spune Franţei că, în loc să aibă această atitudine pe care o numesc de neîncredere, să ne întindă mâna, să avem încredere reciprocă şi să nu combată naţionalismul cu orice preţ”, mai spune Pierre Alain Nebbia.
Iar acum întrebarea firească este când va deveni Corsica autonomă. Răspunsul îl dă preşedintele Emmanuel Macron care, potrivit AFP, a dat ”șase luni” grupurilor politice și Adunării Teritoriale din Corsica pentru a ajunge la un ”acord” cu guvernul care să ducă la un ”text constituțional și organic” de modificare a statutului insulei Corsica.
Acest nou pas ”instituțional” trebuie să permită ”să ancoreze pe deplin Corsica în Republica franceză și să recunoască unicitatea insularității sale mediteraneene și a relației sale cu lumea”. ”Trebuie să acordăm mai mult spațiu limbii corsicane, atât în predare, cât și în sfera publică’‘, a mai spus Emmanuel Macron, citat de AFP.
Şi acum să ne întoarcem la istorie. Corsica a fost ataşată Franţei la sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai exact în 1768. În 1811 Corsica devine un departament unic iar în 1976 teritoriul insulei este împărţit în două departamente, Corse-du-Sud şi Haute-Corse.
Relaţiile complexe şi deseori complicate dintre Paris şi Corsica au cunoscut un lung şir de pretenţii de autonomie sau de independenţă care nu de puţine ori au dus la acţiuni violente. „Statutul de autonomie pe care îl solicităm face parte din Republica Franceză”, a promis Gilles Simeoni, președinte autonom al executivului din Corsica, citând „cinci provocări” ale acestei acţiuni, şi anume „recunoaștere istorică”, ”societală’‘, ‘‘economică și socială” și ”democratică”.
André Fazzi, lector în ştiinţe politice la Universitatea din Corsica explică la RFI ce vor corsicanii şi ce aşteptări au din partea Franţei: ”Ceea ce cere această majoritate naţionalistă, această cerere care aminteşte de Noua Caledonie cu un acord politic drept urmare a unui referendum regional şi apoi o revizuire a Constituţiei cu înscrierea unei titulaturi aparte pentru Corsica şi apoi o lege organică cu precizarea formei pentru autonomia insulei. Deja, în 2018 şi în 2019 a fost un proiect de lege constituţională care a fost depus şi care a fost apoi retras, dar care dădea deja un statut constituţional pentru Corsica, cu o serie de puteri normative foarte limitate pentru că era dispozitivul de care beneficiază insulele şi teritoriile de peste mări din 2007 şi care nu a servit la nimic sau la aproape nimic. Deci, a existat o legitimitate democratică evidentă, cu 68% voturi naţionaliste, doi, trei deputaţi din patru, un senator din doi, numeroşi aleşi în comune mari şi multe manifestaţii violente în martie anul trecut, la mai puţin de o lună de primul tur al alegerilor prezidenţiale, care au arătat într-un anume fel conducerii statului că sunt riscuri dacă perseverează într-o atitudine de blocaj vis-à-vis de o legitimitate democratică care este incontestabilă”.
Sursa : https://www.rfi.ro/
