Primăria Sfântu Gheorghe îşi propune să organizeze mai multe evenimente publice în Parcul Memorial al Holocaustului din municipiu, inaugurat în urmă cu aproape şase ani în amintirea membrilor comunităţii evreieşti din fostul judeţ Trei Scaune, actualul Covasna, care au fost deportaţi şi au murit în lagărele naziste între anii 1944-1945.
Primarul Antal Arpad a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că săptămâna aceasta a avut o întâlnire la Sfântu Gheorghe cu preşedintele Asociaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer şi cu liderul obştii evreieşti din oraş, Herman Rosner, în cadrul căreia a reiterat dorinţa de a derula diverse proiecte comune în memoria concetăţenilor dispăruţi în condiţii dramatice.
„Noi am mai avut câteva proiecte împreună, la 65 de ani de la deportare, la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani. Am făcut Parcul Memorial al Holocaustului împreună şi eu îmi doresc, pe de o parte, să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai întors în judeţul nostru, la acea vreme judeţul Trei Scaune. Sunt 52 de copii sub 14 ani care au murit atunci în lagărele de concentrare şi eu îmi doresc ca împreună cu comunitatea evreiască Primăria să facă investiţii în continuare în zona respectivă. Terenul este al comunităţii evreieşti, deci în parteneriat putem face aceste lucruri, dar îmi doresc ca acel cimitir, acel parc, pentru că o mică parte e cimitir şi în rest vorbim despre un parc, să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului, să organizăm diferite evenimente, mai ales pentru copii, chiar să amenajăm un fel teatru în aer liber în zona respectivă. Deci, am discutat despre proiecte de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni în oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir, acest spaţiu, acest loc, sunt foarte puţini care ştiu că în Sfântu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e important să ştie copiii noştri, să ştie tinerii din acest oraş ce s-a întâmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveşte ceea ce s-a întâmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate. Responsabilitatea noastră în acest moment constă în asta: să ducem acolo copiii, şcolile să fie mai active în această zonă. Sunt exemple pozitive, de Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente, dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabilitatea noastră comună să facem acest lucru”, a declarat primarul Antal Arpad.
Parcul Memorial, care cuprinde şi un cimitir evreiesc, a fost inaugurat în 2014 pe strada Voican, la 70 de ani de la deportarea evreilor din judeţul Trei Scaune.
În memoria celor 52 de copii evrei ucişi în lagărele de concentrare de la Auschwitz au fost plantaţi 52 de copaci tuia, iar pe lângă aceştia au fost ridicate 52 de pietre funerare, purtând numele lor.
În incinta parcului există şi un zid memorial pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau.
Inaugurarea Parcului Memorial al Holocaustului de la Sfântu Gheorghe, în mai 2014, a avut loc în prezenţa unor importante personalităţi, printre care ambasadorul Israelului în România, Dan Ben-Eliezer, reprezentanţi ai Guvernului României şi ai consulatului Ungariei de la Miercurea Ciuc.
Liderul obştii evreieşti din Sfântu Gheorghe, Herman Rosner, a menţionat Parcul Memorial al Holocaustului din Sfântu Gheorghe reprezintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de aceşti oameni dispăruţi în condiţii dramatice, dar şi un moment de referinţă în educaţie, pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi împotriva fiinţei umane, indiferent de naţionalitate, credinţă sau religie.
Dintre cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune, actualul Covasna, care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944, au supravieţuit doar 148, ceilalţi fiind exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
