Prima cultură de salcie energetică înfiinţată în judeţul Covasna a fost recoltată la sfârşitul săptămânii trecute.
Plantaţia se întinde pe o suprafaţă de 45 de hectare şi aparţine omului de afaceri Domokos Arpad din localitatea Poian, care a renunţat în urmă cu aproape patru ani la alte culturi şi s-a profilat pe salix, o salcie energetică folosită pe post de combustibil pentru încălzire.
Domokos Arpad a declarat ieri, pentru AGERPRES, că nicio altă cultură din cele pe care le-a experimentat până acum, de la cele clasice până la mac, mentă şi plante ornamentale, nu s-a dovedit a fi atât de rentabilă precum salixul. Acesta estimează că va avea un profit cuprins între 600 şi 1.000 de euro la hectar.
Prima recoltă a fost adunată de pe trei hectare unde salciile ajunseseră la o înălţime de 8-10 metri. Acestea au fost tăiate cu combinele şi tocate simultan. Domokos Arpad spune că de pe cele trei hectare a adunat peste 100 de tone de tocătură, care vor fi vândute firmelor sau persoanelor care au centrale termice pe biomasă.
Domokos Arpad plănuieşte ca anul acesta să mai planteze încă 20 de hectare cu salix. Spune că plantele nu sunt deloc pretenţioase, rezistă şi la secetă şi la ploaie, cresc foarte repede şi devin mai rentabile de la un an la altul, pentru că după fiecare tăiere ramurile se îndesesc.
„Investiţia iniţială se ridică la aproape 2.300-2.500 de euro la hectar, dar în trei ani se amortizează. Este avantajos pentru că plantezi numai o dată şi timp de 30 de ani nu ai treabă cu ele, doar la recoltat, în rest cresc singure (…) Eu sunt foarte mulţumit, a meritat. E cea mai rentabilă cultură dintre toate pe care le-am avut până acum”, a declarat Domokos Arpad.
Conducerea Asociaţiei Green Energy din Sfântu Gheorghe, care promovează sursele de energie alternativă, afirmă că centralele termice care folosesc ca sursă de energie salixul, crengile provenite din toaletarea parcurilor şi pădurilor, rumeguşul şi alte deşeuri rezultate din tăierea şi prelucrarea lemnului, au cheltuieli mai mici cu aproximativ 30% comparativ cu cele care consumă gaze.
Preşedintele Asociaţiei, Vajda Lajos, cel care a pus bazele primului cluster de biomasă din România, spune că salixul este folosit cu succes şi în străinătate, îndeosebi în Austria şi Suedia, iar pe lângă economii un alt mare avantaj îl constituie protejarea mediului înconjurător. Vajda a declarat pentru AGERPRES că salixul se adaptează foarte uşor şi pe terenurile mlăştinoase, care de regulă sunt lăsate pârloagă şi că mai mulţi agricultori din ţară, din judeţe precum Neamţ, Suceava, Vâlcea şi Gorj, care au văzut culturile experimentale din Covasna vor acum să se profileze pe salix.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
