„Cartoful este o cultură, un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi de aceea am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi: 28.000 de hectare de cartofi pentru consum cultivate în România şi o suprafaţă de cartofi pentru sămânţă situată în jurul cifrei de 600 de hectare, îndrăznesc să spun o suprafaţă ridicolă, iar cu cartofi pentru industrializare timpurie, o suprafaţă de 3.500 hectare. Cartoful cultivat în România înregistrat la APIA depăşeşte cu puţin 30.000 de hectare faţă de cele 200.000 – 250.000 de hectare care se cultivau înainte de 1990. Bineînţeles că nu luăm în calcul aceste cifre pentru că se vorbea de o agricultură extensivă, se vorbea de cartof cultivat oriunde în această ţară”, a spus el.
Oprea susţine că această cultură se retrage, „încet-încet”, în zonele tradiţionale, iar din cauza schimbărilor climatice această retragere va fi tot mai accentuată. „Va trebui să avem investiţii serioase ca să rezistăm pe piaţă”, afirmă preşedintele FNCR.
În ceea ce priveşte comportamentul consumatorului român, Oprea susţine că la ora actuală nici un producător român nu mai poate rezista pe piaţă fără un depozit specializat.
„Dacă în anii 1990 -1995 nici nu aveam nevoie de depozite, acum nici nu se mai poate închipui existenţa unui producător de cartofi fără un depozit specializat, iar orice depozitare presupune pierderi. Noi avem parte la cartof de un sezon non-stop, este o cultură cu foc continuu ca la furnal, nu există perioadă de repaus, practic avem o lună sau două de respiro din momentul înfiinţării culturii în aprilie după care reluam ciclul în iulie. Tot timpul sortări, resortări, ambalări, pierderi, una peste alta. Am intrat după 2007 într-o competiţie directă cu marii producători din vest în care se investeşte de 100 de ani şi au acces neîngrădit pe piaţa noastră, iar noi momentan ne luptăm cu armele pe care le avem”, a mai spus preşedintele FNCR.
Nu în ultimul rând, Oprea a menţionat şi situaţia din sectorul de producere a cartofului industrial, care este foarte slab reprezentat din punct de vedere cantitativ, cu doar 80.000 de tone.
„Acest sector de producere a cartofului industrial este foarte slab reprezentat cantitativ. La ora actuală, în România, nu se procesează mai mult de 80.000 de tone pe an, ceea ce este foarte, foarte puţin. Sperăm că în 10 ani, dacă încurajăm această cultură, cartoful pentru industrializare, indiferent că e chips, produse exudate, amidon, să ajungem la o cantitate de 200.000 – 250.000 de tone”, a arătat şeful FNCR.
În privinţa importurilor de cartofi congelaţi, Oprea susţine că în 1996 România importa doar 600 tone, iar în prezent se apropie de 90.000 tone de cartofi preprăjiţi şi congelaţi importaţi prin reţelele de supermarket.
Preşedintele FGCR a transmis că sectorul este capabil să susţină necesarul de cartofi al românilor, pe care federaţia îl estimează la mai puţin de 100 de kilograme pe an, însă această cultură trebuie încurajată.
„Suntem sector capabil să susţinem necesarul de cartofi de consum al românilor, necesar pe care noi îl estimăm mai scăzut de 100 kg pe an pe locuitor, ca să nu mai vorbim că nu mai sunt nici 20 de milioane de români. În orice caz ar fi normal să încurajăm această cultură. Cartoful a fost şi este pâinea a doua a românilor. Trebuie să o tratăm ca atare”, a adăugat Romulus Oprea, preşedintele FGCR.
Acesta a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România.
AGERPRES
