Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, susține că Uniunea Europeană nu sprijină soluția ca o parte din urșii din România să fie exportați în țări unde nu mai există, prevederile europene menționând cota de recoltare ca modalitate de conservare a speciilor de carnivore mari.

Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba a participat, marți, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, la o conferință intitulată „Coexistența cu marile carnivore — provocări și soluții”, organizată de Federația Asociaților de Vânătoare și Conservarea Faunei Sălbatice din UE.

În calitate de membru al Comitetului Regiunilor și raportor pe tema coexistenței cu marile carnivore, Borboly Csaba a făcut o prezentare a situației din țara noastră și a vorbit despre „Promovarea, în cadrul directivelor UE privind natura, a coexistenței cu specii care stârnesc conflicte”.

Biroul de presă al CJ Harghita precizează, „în ceea ce privește recenta afirmație a ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, referitoare la posibilul export de urși către statele membre, că de la Bruxelles nu este sprijinită această posibilitate”.

În cadrul conferinței, secretarul general al Direcției Generale de Mediul a Comisiei Europene, Nicola Notaro, a afirmat că relocarea urșilor în alte state membre nu este o soluție, iar situația acestora trebuie rezolvată de fiecare stat în parte.

Președintele CJ, Borboly Csaba, a arătat că, în Directiva Habitate, la articolele 14 și 16, se menționează faptul că statele membre pot lua măsuri de recoltare din natură, pentru menținerea la un stadiu corespunzător de conservare a specimenelor din speciile de animale sălbatice, acestea fiind aplicate cu succes în statele membre în care populația de urs este cu mult mai mică decât cea din România.

„În lipsa acestei cote de recoltare, s-a menționat de nenumărate ori faptul că trăsăturile genetice ale populațiilor se degradează îngrijorător, astfel crescând și conflictele dintre om și marile carnivore. Un alt aspect este cel referitor la faptul că, dacă nu se vor lua măsuri în vederea diminuării efectelor acestor conflicte, oamenii vor începe să își facă singuri dreptate, ceea ce va conduce la activități de braconaj. Borboly Csaba a atras atenția și asupra faptului că viața oamenilor trebuie să reprezinte o prioritate, iar dacă nu sunt protejați agricultorii, acest fapt va avea efect și asupra dezvoltării agriculturii”, precizează sursa citată.

Aceasta mai arată că, în Suedia, cota de recoltare este de 312 exemplare, la o populație de 3.000 de urși, în Croația, la o populație de 1.500 de urși, cota este de 110 de exemplare, iar în Finlanda, unde populația de urs se ridică la 1.500 de exemplare, cota de recoltare este de 120 de exemplare, în vreme ce „în România, unde se vorbește de o populație de 7.000 de urși, din anul 2016 s-a suspendat cota de recoltare”.

Borboly Csaba a atras atenția și asupra faptului că Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală permite adoptarea unei serii de măsuri de prevenire a conflictelor dintre om și carnivorele mari, cum ar fi cumpărarea de garduri electrice sau de câini pentru stână, dar în țara noastră, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) nu permite acest lucru.

În luna septembrie, întrebată dacă se ia în calcul ca unele exemplare de urs să fie „exportate” în alte țări unde nu mai există populație de urs, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a precizat că a avut o discuție cu ambasadorii români pe acest subiect.

AGERPRES

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail