Premiul PRO URBE va fi acordat anul acesta și unui român, prin excepție de la regulamentul de acordare a titlului onorific.
După îndelungate discuții în cadrul ședințelor Consiliului Local Sfântu Gheorghe, la începutul acestui an, consilierii au luat decizia ca în 2018, prin excepție de la regulamentul de acordare a titlului onorific, două personalități care au avut de-a lungul vieții impact asupra vieții comunității locale să primească această distincție. Este vorba despre preotul Ioan Cucu și despre poetul Farkas Arpad, fost redactor șef al ziarului „Háromszék”. Solicitarea a venit din partea consilierilor locali Rodica Pârvan și Andrei Cochior, care au argumentat că din anul 2014 nici unui român din Sfântu Gheorghe nu i-a mai fost acordat această distincție.
Titlul „PRO URBE” – se arată în raportul de specialitate privind conferirea acestuia în anul 2018 – a fost instituit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 25/1997 și se acordă acelor personalități persoane fizice, majore, care au contribuit în mod esențial la ridicarea prestigiului municipiului Sfântu Gheorghe, în diferite arii de activitate. „Acordarea titlului onorific <<PRO URBE>> nu este condiționată de cetățenie, naționalitate, domiciliu, sex, religie, apartenență politică”, mai este menționat în același document. Cu toate acestea, decizia consiliului local, din urmă cu patru ani, de a reduce numărul de premianți de la patru la unu, a iscat proteste din partea consilierilor români, care au argumentat că votul majoritar al reprezentanţilor UDMR din forul aleşilor locali va elimina orice şansă a cetăţenilor de etnie română din municipiu de a mai obţine vreodată acest titlu onorific.
Anul acesta, la propunerea viceprimarului Sztakics Eva, printr-o nouă hotărâre a consiliului local Sfântu Gheorghe, a fost modificat și completat Regulamentul de acordare a titlului onorific „PRO URBE” cu mențiunea: „Prin excepție, în anul 2018 vor fi acordate două titluri onorifice <<PRO URBE>>”.
„Pare simplu, dar este o chestiune complexă (…), sunt multe aspecte care trebuie analizate. (…) Să recunoaştem că sunt situaţii în care se acordă premiul Pro Urbe unor persoane care nu desfăşoară activitate în interesul întregii comunităţi. (…) Ca să evităm discuţiile, trebuie să fim inteligenţi şi să dăm dovadă de empatie. (…) Nu ştiu care e soluţia ideală, dar sper să găsim o soluţie bună pe termen mediu pentru toată lumea”, declara, în luna februarie, primarul Antal Arpad, pentru AGERPRES.
Preotul Ioan Cucu – 47 de ani de slujire a Bisericii Ortodoxe și a Neamului Românesc
Ținând cont de activitatea desfășurată de părintele Ioan Cucu în domeniul culturii, al promovării tradițiilor și al valorilor românești în județul Covasna, Comitetul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a propus ca acestuia să îi fie acordată distincția onorifică „PRO URBE”, cu ocazia ediției din acest an a „Zilelor Sfântu Gheorghe”.
„S-a născut la 22 ianuarie, 1947 în comuna Apoldu de Jos, județul Sibiu părinții săi fiind Ana și Alexandru Cucu. A urmat cursurile școlii primare, respectiv clasele I-IV, în comuna Hăghig, județul Covasna, iar gimnaziul, clasele V-VII la Feldioara, județul Brașov. Între 1961 și 1965 a urmat cursurile Liceului Nr. 1 din Sfântu Gheroghe, astăzi <<Szekely Miko>>. Între 1965 și 1968 a urmat Școala Tehnică de Subingineri în industrie ușoară, în București. Între 1968 și 1972 se va afla la Sibiu, ca student al Institutului Tehnologic de grad universitar.
La 1 martie 1971, fiind în anul III la Institutul Teologic, deja căsătorit și având primul copil, va fi numit preot misionar în comuna Micfalău, din județul Covasna. Pe atunci avea doar 24 de ani. După mărturia părintelui, doar doi preoți acopereau jumătate din județ, distanțele fiind de multe ori parcurse pe jos. Aita Seacă, Baraolt, Căpeni, Bixad, Turia (sanatoriu), Bățanii Mici și Bățanii Mari, Biborțeni, Bodoș, Valea Zălanului, Herculian sunt localități pe care părintele Ioan Cucu le-a păstorit încă de la începutul activității sale, timp de șase ani, între 1971 și 1976.
În această perioadă repară bisericile din Bixad și Micfalău, Bățanii Mari și Valea Zălanului, Aita Seacă, obține înființarea secției de predare în limba română la grădinița și școala din Micfalău, face misiune ortodoxă și menține vie flacăra credinței strămoșești și sentimentul patriotic-național în această parte a țării, greu încercată.
Organizează pelerinaje cu credincioșii păstoriți la hramurile unor mănăstiri și biserici, dar înlesnește credincioșilor și cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești, prin organizarea participării acestora la evenimente importante din comunitățile românești păstrătoare ale tradițiilor strămoșești din Mărginimea Sibiului.
În 1976, la dorința IPS Nicolae Mladin, accepta preluarea parohiei Baraolt, parohie care nu mai avusese preot din anul 1940. În perioada 1976-1982, la Baraolt, a reparat și a pictat, personal, biserica cu hramul <<Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril>> şi a reluat şi finalizat lucrările de construcţie la biserica cu hramul <<Sfinţii Trei Ierarhi>> din centrul oraşului. Tot în această perioadă, administrează filiile Bodoş şi Căpeni, reparând şi redând slujirii bisericile din aceste două localităţi.
Fiind o zonă misionară, cu puţini credincioşi şi lipsită pentru prea mulţi ani de slujirea bisericească, părintele Ioan Cucu a reuşit să apropie de sfânta biserică pe toţi creştinii ortodocşi, chiar şi pe cei ce având anumite funcţii, pe vremea aceea, se fereau să fie văzuţi pe la biserică. Aşa se face că, la puţin timp după preluarea parohiei, la strană dădea răspunsurile liturgice un fost angajat al securităţii, iar epitrop era fostul secretar de partid al Minei Baraolt.
În anul 1975, s-a lucrat la pictură fără meşteri, doar părintele cu doamna preoteasă. Pictura a fost făcută de mâna şi pe cheltuiala proprie a părintelui, împreună cu familia sa. Ca semn de apreciere a efortului făcut, a fost amendat pentru pictarea fără autorizaţie a bisericii, amenda fiind echivalentă cu valoarea salariului pe două luni. Aflând de această amendă, IPS Nicolae Mladin a venit personal să vadă pictura şi, apreciind lucrarea, i-a restituit integral suma plătită ca amendă. Din păcate, pictura celor 33 de sfinţi nu s-a păstrat decât în câteva fotografii, aceasta, sub pretextul restaurării şi repictării interioare, a fost distrusă în perioada postdecembristă (2002). În 1982, finalizând lucrarea încredinţată de IPS Nicolae Mladin la Baraolt, părintele Ioan Cucu şi-a depus dosarul pentru o parohie din oraşul Braşov, dar la depunerea dosarului, IPS Antonie Plămădeală îi sugerează să menţioneze pe dosar că acceptă eventual să preia Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, care încă nu era finalizată şi târnosită. Aşa se face că, înainte de a se desfăşura examenul pentru parohia din Braşov, a fost numit paroh la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, care s-a sfinţit la 15 mai 1983.
Între 1982-2007, timp de 25 de ani a slujit la Catedrală, unde s-a străduit să întreţină şi să repare sfântul locaş afectat de timp, intemperii şi cutremur. În această perioadă, singurul sprijin material a venit de la credincioşii din parohie şi de la cei ce venind din alte părţi, treceau pragul Catedralei sau cereau sfatul duhovnicesc al părintelui. Deşi cheltuielile cu întreţinerea sfântului locaş erau foarte mari, şi ajutoarele de la autorităţi nu au mai venit, totuşi s-au realizat lucrările de reparaţii la acoperiş şi la turle, grav afectate de cutremur, doar lucrările de consolidare-reparare a turlelor depăşind suma de 800.000 lei.
În perioada 1982-2007, sprijinit de doamna preoteasă Dorina Cucu şi copiii sfinţiei sale, a iniţiat Concertul de Colinde din Ajunul Crăciunului susţinut de copiii din Sfântu Gheorghe, la Catedrala Ortodoxă. A început acest obicei în decembrie 1982, cu familia şi câţiva copii din parohie, şi a ajuns să apropie la această activitate cultural-bisericească, de-a lungul timpului, aproape toţi copiii ortodocşi din oraş, corul de colindători numărând peste 800 de copii în anumiţi ani, pregătindu-se peste 1200 de pachete pentru copiii colindători şi copiii care veneau însoţiţi de părinţi şi bunici să asculte colindele creştineşti şi să vadă piesa de teatru inspirată de Naşterea Domnului. Mărturie sunt documentele parohiei şi fotografiile de la acest eveniment. Dar, mărturia vie sunt tinerii şi mai puţin tinerii din oraşul nostru.
Sprijină moral şi material înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii Muzeului Spiritualităţii Româneşti, colectarea bunurilor de patrimoniu şi deschiderea expoziţiei muzeale.
După 1989 sprijină lucrările de reparaţii la bisericile din Bixad, Micfalău, Băţanii Mari, Baraolt, Căpeni, Vârghiş, Lisnău şi Iarăş, şi construcţia şi pictarea Bisericii din Arcuş, a Aşezământului filantropic al parohiei Arcuş, iar între 1994-2002, construieşte şi împodobeşte cu pictură, ca şi ctitor principal, Biserica din Chilieni, construieşte o capelă mortuară în cimitirul bisericii Chilieni, construieşte gardul de împrejmuire al cimitirului parohial.
În anul 2007, apreciindu-i-se experienţa de 36 de ani de slujire a Sfintei Biserici, îi este încredinţată construcţia Bisericii „Buna Vestire”. Aici a făcut demersurile de reautorizare a construcţiei, a ridicat Capela pentru slujirea sfintelor slujbe până la finalizarea bisericii şi s-a îngrijit de construirea sfântului locaş.
Începând cu 1 ianuarie 2012, părintele este pensionar dar îşi continuă misiunea începută în 2007, aceea de construcţie şi finalizare a lucrărilor Bisericii „Buna Vestire” din Sfântu Gheorghe.
Efortul de a ridica un asemenea edificiu, în condiţiile economice pe care le traversăm, este enorm, însă cu sprijinul IPS Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, cu sprijinul familiei, al enoriaşilor, al credincioşilor din ţară şi din străinătate, al tuturor oamenilor de bine care doresc din suflet să vadă finalizată această sfântă biserică, lucrările vor fi duse la bun sfârşit şi va veni şi bucuria sfinţirii acesteia.
În toată activitatea misionar-preoţească de peste 41 ani de slujire în linia I, părintele Ioan Cucu a fost şi este apropiat de credincioşii păstoriţi. Educaţia dată copiilor, doi dintre ei fiind preoţi, precum şi influenţa asupra tinerilor din parohie, a făcut ca mulţi tineri să se apropie de Sfânta Biserică, mulţi dorind urmarea slujirii preoţeşti
Toate acestea sunt fapte și argumente care îl îndreptățesc pe preacucernicul părinte Ioan Cucu să primească, cu tot respectul cuvenit, premiul <<PRO URBE>>” – se arată în documentul înaintat de către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș Consiliului Local Covasna, pentru argumentarea acestei propuneri.
Oana-Mihaela Costache