Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a făcut ieri, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, o analiză a situaţiei comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna şi a susţinut că mentalul acesteia este definit de sentimentele de neputinţă, teamă şi părăsire, generat, printre altele, de faptul că aceştia sunt lipsiţi de suportul societăţii şi al statului şi că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei.
„Sentimentul neputinţei corelat de teamă şi părăsire sunt elementele fundamentale care definesc astăzi mentalul comunităţii româneşti. Românii, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului, constată de multe ori că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei, că s-au întors la situaţia de toleraţi, că greşesc când îşi concep viitorul aici”, a declarat Adrian Jean Andrei, care a subliniat că aceste observaţii sunt bazate pe recente cercetări sociologice efectuate în zonă.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu a prezentat o evoluţie a situaţiei demografice a populaţiei româneşti din Harghita, din care reiese că dacă la recensământul din 1992 numărul acesteia era de 48.948 de persoane, în 2021 se va ajunge la 28.926 de români, ceea ce înseamnă o scădere prognozată cu 40,9%.
Adrian Jean Andrei consideră că marele risc sub care stă populaţia românească este nu neapărat cel al scăderii demografice, ci acela că îşi vedere cadrul comunitar distrus.
„Marele risc sub care stă comunitatea românească nu este neapărat acela al scăderii demografice, proces întâlnit la nivel naţional, ci acela că îşi vede cadrul comunitar românesc distrus, că nu mai are potenţial şi mijloace de a susţine şi proteja idealul etnic românesc. Comunitatea românească pierde puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru. Interesele comunităţii româneşti se regăsesc accidental în priorităţile autorităţilor locale, numai atunci când sunt impuse de constrângeri extralocale”, a declarat prefectul Harghitei.
El a subliniat că la realizarea acestei situaţii „au concurat lipsa de viziune şi consecvenţă în activitatea comuniătţii locale româneşti, slăbirea treptată a autorităţii statului român în zonă din motive politice şi datorită formaţiunii majoritare din judeţ”. Adrian Jean Andrei a vorbit de susţinerea insuficientă, prin efort comunitar, a instituţiilor culturale care promovează cultura şi valorile româneşti, de lipsa de implicare a tinerilor la promovarea intereselor comunitare, etnice sau culturale, dar şi de absenţa unei strategii şi a unei elite conducătoare.
Potrivit prefectului, UDMR şi-a consolidat autoritatea în zonă şi administrează aproape independent în Covasna şi Harghita, „nesocotind aproape până la dispreţ interesele comunităţii româneşti”, iar acest lucru s-a întâmplat întrucât partidele româneşti, de 25 ani, au băgat soarta acestei comunităţi în jocul de cooptare a UDMR la guvernare.
Adrian Jean Andrei a punctat faptul că din cauza strategiei greşite din ultimii 25 ani, statul român asistă acum cum o parte naţiunii sale este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa.
„Tratarea comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita ca aparţinând majorităţii este o uriaşă eroare de strategie politică a statului român, căci a ajuns astăzi în situaţia în care asistă neputincios cum o parte a naţiunii române este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa, printr-un cadru instituţional creat de el. Este de reţinut, în acest context, faptul că aproape toate deciziile mari luate în plan local referitoare la comunitatea românească sunt adoptate fără prezenţa ei şi în multe cazuri împotriva ei, căci gradul său de reprezentare nu-i permite să-şi promoveze şi să-şi apere interesele”, a declarat prefectul Harghitei.
Prezent la dezbateri, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat că cele mai mari probleme ale românilor din zonă sunt lipsa de reprezentare în consilii locale şi judeţene, discriminarea în finanţarea proiectelor asociaţiilor româneşti sau condiţionarea ocupării unor posturi din administraţie de cunoaşterea limbii maghiare.
„Suntem, în continuare, agresaţi, discriminaţi la nivel simbolic şi efectiv. (…) Problema românilor din Covasna, Harghita şi parţial Mureş nu este numai a noastră, este a ţării. Suntem în inima ţării. Dacă inima este bolnavă, şi ţara este bolnavă”, a conchis dr. Ioan Lăcătuşu.
Prof. univ. dr Radu Baltasiu, de la Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, consideră că este nevoie de acordarea unor finanţări directe către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, dar şi numirea unor secretari de stat în diverse instituţii, care să reprezinte interesele românilor din zonă şi care să „gestioneze direct şi cu autoritate executivă problematica pe diferite paliere”.
Şi preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretudindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că „este fundamentală” finanţarea directă a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, pentru activităţi culturale, educaţionale, identitare şi s-a declarat împotriva folosirii termenului de „minoritate”, pentru românii din zonă.
„Să ne ferim de definiţii şi de termeni care pot să creeze şi care pot să dea apă la moară celor care vă vor într-o enclavă etnică, care vă vor segregaţi teritorial, în care într-adevăr aţi fi declaraţi, poate, minoritate naţională. Dumneavoastră sunteţi populaţie majoritară numeric inferioară în judeţele Covasna şi Harghita, punct. Este foarte important acest lucru de subliniat”, a conchis Eugen Popescu.
Lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului vor continua până sâmbătă.
AGERPRES
. .
www.agerpres.ro
