Începând de astăzi creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui, cel mai lung şi mai greu de peste an, care durează şapte săptămâni. Mai exact 48 de zile, până pe 12 aprilie 2026 când sunt Sfintele Paşti Ortodoxe, iar cele ale catolicilor cu o săptămână mai devreme, în 5 aprilie.
Așadar, azi începe Postul Paștelui, cunoscut în popor drept Postul Mare – cel mai lung și mai aspru dintre toate posturile rânduite în tradiția ortodoxă, credincioșii fiind chemați să pășească într-o perioadă de adâncă pregătire sufletească, pentru a întâmpina cu inimă curată lumina Învierii Domnului.
Postul Paștelui este considerat cel mai, având doar două zile cu dezlegare la pește. Este un interval de abstinență și de rugăciune.
Perioada îndelungată de curăţire spirituală şi trupească este numită şi Postul Patruzecimii („Quadragesima”), terminându-se în Noaptea Învierii. Resticţiile alimementare sunt severe, existând numai două zile când este permis să se consume peşte: de Buna Vestire şi de Florii. Paştele reprezintă Marele Praznic al Învierii Domnului şi a fost sărbătorit încă din perioada apostolică.
Semnificaţia cifrei 40 are valoare simbolică, fiind corelată cu alte întâmplări memorabile relatate de biblie. Ne referim, de pildă, la devastatorul Potop care a durat 40 de zile, tot atât a petrecut Mântuitorul în deşert pentru a primi Mesajul Divin. De asemenea, Moise a aşteptat timp de 40 de zile în post şi rugăciuni pe Muntele Sinai „Cele Zece Porunci”, existând şi alte asemenea momente de referinţă.
Să precizăm că toate religiile recomandă ascetismul, abstinenţa, care constituie mijloace propice de purificare ale sufletului şi organismului. Încă din Grecia antică noţiunea de ascetism era sinonimă cu traiul sever al soldaţilor, regimul alimentar frust fiind asociat cu exerciţiile fizice şi instrucţia militară dură. Mai târziu credinţa a impus prin post privaţiuni nu doar legate de hrană. Ci şi referitoare la interzicerea plăcerilor trupeşti, abţinerea de la vicii, combătând comportamentul inadecvat şi propăvăduind cumpătarea. De asemenea, rugăciunile au trecut pe primul plan. Totodată, reculegerea şi meditaţia oferă închinătorilor posibilitatea sondării personalităţii şi aflarea de noi perspective asupra existenţei.
Însuşi Hypocrat, socotit părinte al medicinei, credea că abţinerea pe o anumită perioadă de timp de la consumul unor alimente contribuie la menţinerea sănătăţii organismului, ferindu-l de boli. Prin post trupul se curăţă de toxine, greutatea ajunge la limite rezonabile, iar imunitate creşte. Deviza sa, „Niciodată să nu te scoli sătul de la masă”, a fost preluată mai cu seamă de asiatici, devenind un precept fundamental al alimenaţiei până în zilele noastre.
La fel opina şi marele gânditor grec Platon, care a pus bazele teoretice ale autorenunţării la îndestularea origanismului, insistând asupra purificării spirituale.
Şi în alte religii, precum budhism, islamism sau catalocisim regăsim conceptul reducerii la anumite intervale de timp a alimentaţiei excesive, plus un set de reguli sociale ce trebuie respectate pentru a exista o bună convieţuire între semeni.
Revevnind în zilele noastre să spunem că ştiinţa contemporană combate cu tărie excesele de orice fel. Dietele sunt la ordinea zilei, dar trebuie ţinute rațional. Perioada postului reprezintă o adevărată binefacere pentru organism.
Din păcate, unii exagerează importanţa ascetismului alimentar, punându-l pe primul plan în detrimentul obligaţiilor duhovniceşti. Da, este bine să ne curăţim trupul prin renunţarea la excese gastronomice şi bahice, abandonând (măcat temporar) viciile. Prioritare devin de acum înainte normele spirituale, pocăinţa, rugăciunile. Măcar până la Sfintele Paşti credincioşii au datoria să renunţe la meschinările cotidiene, la răutăţi, intrigi, discuţii, conflicte, bârfe şi neînţelegeri cu semenii.
În concluzie, rostul postului este acela de a armoniza Fiinţa umană cu Cosmosul. Ca atare, nu trebuie în nici un caz impuse restricţii forţate, care nu se pot respecta. Rugăciunile şi cumpătarea rămân primordiale.
Vă dorim un Post ușor!
Horia C. Deliu
