Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a transmis, luni, un mesaj în memoria victimelor Holocaustului, în care menţionează că amintirea evreilor deportaţi şi ucişi în lagărele naziste este păstrată vie şi prin Parcul memorial şi plăcuţele comemorative amplasate pe trotuarele din oraş.
„Astăzi ne amintim de cei deportaţi, torturaţi, ucişi sau lipsiţi de drepturi. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului marchează şi aniversarea eliberării celui de-al doilea cel mai mare lagăr de exterminare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lagărul de concentrare de la Auschwitz. Pe străzile din Sfântu Gheorghe, pietre comemorative din alamă indică fostele locuinţe ale familiilor evreieşti, ghetoul unde au fost adunaţi şi locul fostei sinagogi, care între timp a fost demolată. Parcul Memorial al Holocaustului din noul cimitir evreiesc de pe strada Voican păstrează vie amintirea tragică a celor 756 de evrei din zona Trei Scaune şi Ciucul de Jos, deportaţi în lagărele de concentrare. Trebuie să fim recunoscători pentru pacea de care ne bucurăm astăzi pe meleagurile noastre natale şi să lucrăm pentru ca istoria să nu se mai repete niciodată”, a scris primarul Antal Arpad, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În vara anului 2022, Primăria Sfântu Gheorghe a amplasat „pietre de poticnire” în 15 locuri din oraş în memoria evreilor din municipiu deportaţi în lagărele naziste, la iniţiativa Asociaţiei Culturale „Mikes Kelemen” şi a fostului director al Bibliotecii Judeţene din municipiul Sfântu Gheorghe, Kiss Jeno, laureat al Premiului Pro Urbe.
„Pietrele de poticnire, sub forma unor plachete din cupru de 15×15 centimetri aşezate pe trotuare, marchează fostele locuinţe ale familiilor evreieşti, ghetoul în care aceştia au fost adunaţi în mai 1944 şi locul fostei sinagogi din oraş, care a fost demolată între timp (…) În multe cazuri, fostele locuinţe ale evreilor au fost demolate, aşa că în faţa clădirilor care le-au înlocuit au fost amplasate aceste plachete, unele cu un singur nume, altele cu numele unor familii întregi”, se arată într-un comunicat de la acea vreme al Primăriei.
În municipiul Sfântu Gheorghe există un Parc Memorial al Holocaustului inaugurat în anul 2014 în cimitirul evreiesc, unde se mai află o capelă, un obelisc şi un zid memorial pe care sunt scrise numele tuturor evreilor din fostul judeţ Trei Scaune ucişi în lagărele naziste.
Potrivit reprezentanţilor obştii evreieşti, dintre cei 756 de evrei din fostul judeţ Trei Scaune, care au fost trimişi la muncă forţată sau deportaţi în mai 1944, au supravieţuit doar 148. Ceilalţi, printre care şi 52 de copii sub 13 ani, au fost exterminaţi în lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau.
„Din 19 martie 1944, după ocuparea Ungariei de trupele germane, încep să fie emise legile şi ordinele antievreieşti. Din 5 aprilie 1944 evreii sunt obligaţi să poarte, spre distincţie, steaua galbenă (…) Pe 3 mai 1944 se începe transportarea-concentrarea evreilor în ghetoul din Sfântu Gheorghe, într-o clădire aflată în construcţie, neterminată la acea vreme, pe strada Ciucului (…) Pe data de 10 mai 1944, înghesuiţi-încărcaţi în gara Sfântu Gheorghe în vagoane de cale ferată, evreii sunt transportaţi în tabăra-ghetou din Reghin, iar începând cu 1 iunie 1944 a început transportarea primelor grupe de evrei către lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (…) Numărul evreilor din judeţul Trei Scaune trimişi la muncă forţată şi deportaţi a fost de 756 de persoane. Dintre acestea au supravieţuit şi au revenit doar 148, nimicirea fiind de peste 80 la sută”, potrivit unui documentar realizat de ing. Feder Zoltan, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
