Potrivit unor rapoarte ale Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Covasna, 2.273 de sarcini au fost întrerupte anul trecut în judeţul Covasna. Dintre acestea, 1.757 au fost efectuate la cerere.
În România sunt aproximativ 21.800.000 de locuitori. Din anul 1958 şi până în prezent au fost raportate peste 22.000.000 de întreruperi de sarcină, numai în spitalele de stat, efectuându-se aproximativ 400 de avorturi în fiecare zi. Rata avorturilor faţă de naşterile din ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană şi dublă faţă de Statele Unite ale Americii, ajungând la 480 de întreruperi la 1.000 de naşteri.
În judeţul Covasna, în anul 2014 au fost effectuate, la cerere, 1.757 de întreruperi de sarcină atât la spitale cât şi la cabinetele private de obstetrică-ginecologie, şi 516 avorturi spontane, însumând în total 2.273 de avorturi. Dintre acestea, 10 s-au realizat la copile sub 15 ani, în timp ce 159 la fete cu vârta cuprinsă între 15-19 ani. Numărul avorturilor creşte o dată cu înaintarea în vârstă, fiind raportate 414 avorturi la grupa de vârstă 20-24 de ani, cele mai multe înregistrându-se la grup de vârstă 25-29 de ani, adică 612 avorturi.
Nici doamnele trecute de 30 de ani nu cunosc multiplele implicaţii ale avortului, alegând să „încheie socotelile cu viaţa” pentru 563 de copii, în timp ce femeile între 35 şi 39 de ani au interupt 395 de sarcini. Cele mai puţine întreruperi s-au înregitrat la categoria de vârstă 45-49 de ani, unde s-au efectuat 5 avorturi.
Ce spune legislaţia?
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, întreruperea de sarcină la cererea femeii însărcinate poate fi efectuată legal în România până la 3 luni de sarcină, urmând a fi efectuată numai în unităţi spitalicesti cu dotare şi cu personal ATI. Avortul este permis şi după trei luni de sarcină, însă doar în anumite condiţii. . .
Întreruperea de sarcina la cerere a devenit legală în Romania odată cu Decretul/Lege nr.1 din 26 Decembrie 1989 care abroga Decretele 770/1966 și 441/1985 ale regimului comunist.
Conform articolul 185 ,,Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii”, Secţiunea 3 din Codului Penal din România, întreruperea de sarcină este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă acesta se efectuează în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop, de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate sau dacă vârsta sarcinii a depăşit patrusprezece săptămâni.
Totodată, cei care efectuează procedura în orice condiţii, fără consimţământul femeii însărcinate, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă prin faptele prevăzute în alin. 1 şi 2 s-a cauzat femeii însărcinate vreo vătămare corporală gravă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul când fapta prevăzută în alin. 2 şi 3 a fost săvârşită de medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica şi interdicţia exercitării profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).
Ce riscă o femeie care se supune unei astfel de proceduri?
Un număr forte mare de românce aleg ca „metoda contraceptive” avortul, neştiind că riscul la care se supun este destul de mare în ceea ce priveşte sănătatea – atât pe termen scurt cât şi pe termen lung – dar şi din punct de vedere pihologic.
Potrivit site-ului Ce se întâmplă doctore? pe termen scurt, riscurile fizice la care se expune femeia care face avort sunt perforarea uterului şi laceraţiile cervicale, perforarea intestinelor sau a altor organe prin intermediul instrumentelor folosite la realizarea avortului, durere şi/sau sângerare, infecţii şi febră scăzută, perforaţii uterine, şoc cervical, vărsături, crampe, infecţii care duc la infertilitate sau chiar decesul pacientei. Pe termen lung, toate aceste probleme se pot acutiza, existând riscul crescut de a avea dificultăţi pe viitor în conceperea unui copil sau de a duce la bun sfârşit sarcina, fără complicaţii sau alte probleme care pot afecta viaţa fătului.
Potrivit unor studii realizate în primavera anului 2014, există o legătură între avort şi cancer, dovedind că există un risc crescut de cancer cervical, ovarian, sau mamar în cazul femeilor care au făcut avort înainte de prima sarcină dusă la termen.
Nu este de neglijat nici impactul psihologic pe care îl poate avea un avort. Un studiu efectuat la 8 săptămâni după ce femeile participante au făcut avort a scos la iveală faptul că 44% dintre ele s-au plâns de disfuncţii ale sistemului nervos, 36% aveau probleme cu somnul, 31% regretau decizia luată, iar 11% luau tratament medicamentos pentru a trata problemele psihice survenite.
***
Începând de astăzi şi până în data de 25 martie a.c., în România și Republica Moldova va avea loc „Săptămâna pentru viață 2015”, Fiecare viață este un dar, al cărei eveniment central este Marșul pentru viață 2015, organizat în data de 21 martie. Sfântu Gheorghe este singurul oraş din judeţul Covasna care ia parte la acest marş.
Maricela Dan
