Personalităţi marcante ale vieţii culturale şi artistice din ţară, printre care academicianul Răzvan Theodorescu, artistul Mihai Mălaimare, soprana Felicia Filip şi naistul Gheorghe Zamfir, şi-au exprimat public susţinerea pentru continuarea activităţii Centrului de cultură Arcuş din judeţul Covasna, care funcţionează într-un castel ce urmează a fi retrocedat urmaşilor foştilor proprietari.
Conducerea Centrului de Cultură a postat pe o reţea de socializare poziţiile mai multor actori, artişti plastici, muzicieni şi alţi oameni de cultură în legătură cu rolul şi importanţa acestei instituţii, pledând pentru continuitatea acesteia.
„Centrul de Cultură de la Arcuş a organizat ani de-a rândul manifestări de înalt prestigiu, care au întreţinut în Covasna spiritul românismului şi au militat, în acelaşi timp, pentru prietenia culturală între români şi maghiari. Păstrarea acestui spirit al Arcuşului are o importanţă politică şi culturală de prim ordin, iar pierderea sa ar fi o pagubă imensă pentru naţia noastră”, menţionează academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-vizual a Academiei Române.
„Centrul de Cultură Arcuş este un punct de referinţă în spaţiul cultural românesc şi trebuie să rămână aşa, pentru că acolo unde nu mai avem cultură, ne trădăm pe noi înşine”, afirmă soprana Felicia Filip, directorul Operei Comice pentru Copii din Bucureşti.
„Punctul meu hotărât de vedere este, ca luând în considere imperativele bunului public și echitabilității responsabile, castelul trebuie sau să rămână cu statutul de proprietate și uzualitate actuale, sau să ajungă în posesia familiei moștenitoare, cu mențiunea clară a încheierii unui contract de închiriere pe o sută de ani, cu actuala instituție beneficiară, în condițiile actuale” susține Szőcs Géza, poet, politician (fost secretar de stat responsabil cu problemele culturale în guvernul Orban, actualmente consilierul principal al primului ministru pe probleme culturale).
„Poate că salvarea Arcușului ar purta semnificația sfârșitului epocii de jaf material și de dezinteres moral față de valorile acestui neam. Ar putea fi o astfel de bornă și nu ar trebui ratată. Între un cazinou și un centru cultural, pentru tot ceea ce reprezintă istoria noastră, pentru tot ceea ce ne place să credem că suntem noi, nu ar trebui să existe nici cea mai mică ezitare. Arcușul aparține culturii românești și așa trebuie să ramână!” declară Mihai Mălaimare, actor, director Teatrul MASCA București
„ Aceasta este o veste foarte proastă!!!! Centrele de cultură din România sunt SACRE! . . Înseamnă certificatul de naștere și existența națiunii Române! Înseamnă prezentul și viitorul nostru ca popor și spirit! Valoarea culturală a unui popor este dată inclusiv de locurile și locațiile culturale, ca cea de la ARCUȘ! Suntem profund ingrijorași, consternați, revoltați pentru faptul că CINEVA s-ar gândi la desființarea Centrului Cultural Arcuș!!!!! Alexandru TOMESCU a concertat de nenumărate ori la ARCUȘ, a adus bucurie publicului prin muzica pe care o interpretează, este așteptat cu multă nerăbdare și căldură în acest Centru Cultural absolut minunat, bine conservat, promovat și dedicat exclusiv actului Cultural. Își exprimă regretul și ingrijorarea asupra faptului că ACTUL CULTURAL NAȚIONAL primește încă o lovitură-Desființarea Centrului Cultural ARCUȘ!! Este inadmisibil și dureros ca s-ar putea intâmpla așa ceva!!! ” transmite Anca Gheorghe, artist manager.
„Referitor la acţiuniile culturale din 2012, de la Centrul de Cultură Arcuş, declar că a fost un moment unic şi irepetabil. În afara faptului că a fost vorba de primul Festival Internaţional de Nai „Gheorghe Zamfir” în care s- au implicat persoane şi personalităţi de marcă din acest domeniu, este de remarcat şi faptul că
locurile în care festivalul a avut loc sunt fost de excepţie; Biserica Sf. Petru şi Pavel (concert de nai şi orgă) din Braşov, Centrul de Cultură Arcuş (concert cameral cu cvartet de coarte şi nai) şi Teatrul din Sfântu Gheorghe (concert cu taraf). Organizarea a fost excepţională având în vedere amploarea evenimentullui, iar Centrul de Cultură Arcuş, alături de Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România au avut un rol esenţial. ” a menționat maestrul Gheorghe Zamfir.
„Centrul de Cultură Arcuş este punctul în care artele au reuşit întotdeauna să se întâlnească şi să devină auzite marelui public. Activităţile pe care Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România
le- a organizat aici fac parte din strategia naţională de promovare a culturii române şi mai ales a tinerilor artişti talentaţi. Nu cred că este fondată acţiunea de eliminare a culturii din acest spaţiu esenţial, care şi-a dovedit nivelul şi importanaţa naţională de-a lungul anilor şi care a ajutat la omogenizarea culturală a spaţiului în care se află” este de părere Miltiade Nenoiu, fagotist, profesor universitar, București
„Şcoala de Toamnă Seri Albastre reprezintă o acţiune unică în peisajul cultural românesc. Datorită climatului şi energiei pozitive pe care le degajă Arcuşul, studenţii se simt mai aproape de
dascăli, iar aceştia la rândul lor, fac un salt peste timp, devenind dornici de a învăţă. Fiecare masterclass pe care l-am susţinut la Centrul de Cultură Arcuş a dat roade în timp. Cursanţii pe care îi cunoşteam mai demult, au revenit în băncile Universităţii mai deschişi, mai pregătiţi de a învăţa, împărtăşind din experienţa lor colegilor. Arcuşul trebuie să rămână focarul de cultură ce şi-a căpătat, pe drept, un nume, un prestigiu şi o aură – Aura inconfundabilă a culturii, a civilizaţiei” afirmă regizorul Cristian Mihailescu.
Pe pagina de socializare mai sunt postate mesaje de solidaritate din partea regizorului Cristian Mihăilescu, a pictorilor Mihai Sârbulescu, Dorin Coltofeanu şi Teodora Coltofeanu, graficienilor Iuri Isar şi Oana Isar, muzicienilor Adriana Winkler, Răzvan Suma, Alexandra Silocea etc.
Conducerea Centrului a lansat, de asemenea, o petiţie online semnată, până în prezent, de peste 360 de persoane din ţară şi străinătate, printre care regizorii Gianina Cărbunariu, Radu Afrim, Dan Ţopa, muzicologul Constantin Secară, criticul Miruna Runcan şi dramaturgul Radu Macrinici. Semnatarii cer autorităţilor statului român să ia măsuri pentru asigurarea continuităţii activităţii acestui aşezământ cultural, precum şi pentru salvarea patrimoniului acestuia.
Castelul în care funcţionează Centrul de cultură a fost revendicat în natură de urmaşi îndepărtaţi ai fostului proprietar, stabiliţi în Africa de Sud, care au obţinut în instanţă o sentinţă definitivă în baza căreia au somat conducerea centrului să evacueze clădirea.
Directorul Centrului de Cultură Arcuş, Kopacz Attila, a declarat pentru AGERPRES că respectă decizia instanţei de judecată, deşi există anumite semne de întrebare legate de dreptul urmaşului la moştenire (un strănepot al fostului proprietar pe linie soră) şi este îngrijorat de soarta incertă a Centrului care este ameninţat cu evacuarea. Potrivit acestuia, statul român a realizat investiţii considerabile pentru întreţinerea şi funcţionarea castelului şi a domeniului de la Arcuş, acestea fiind evaluate la circa 3,4 milioane de euro.
Centrul de Cultură Arcuş a fost înfiinţat în anul 1990 în subordinea Ministerului Culturii.
AGERPRES
