De Ziua Culturii Naționale, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu Gheorghe au organizat luni, 15 ianuarie a.c., o nouă ediție a evenimentului cultural „Permanențe Eminesciene”, în cadrul căreia au fost prezentate o serie de volume ale autorilor din Arcul Intracarpatic apărute în anul 2023, la Editura Eurocarpatica.
Încă de la începutul manifestării, care s-a desfășurat online, organizatorii au subliniat faptul că sărbătorirea poetului național Mihai Eminescu și a Zilei Culturii Naționale, prin prezentarea unor noi apariții editoriale, este un act cultural care se integrează firesc în profilul evenimentelor culturale specifice acestei sărbători.
Aceasta cu atât mai mult, cu cât, dacă ținem seama de faptul că în ultimii 23 de ani, la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna (CESCH), Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și la editurile partenere ale celor două edituri, au apărut 400 de volume și publicații referitoare la istoria şi cultura românilor din județele Covasna și Harghita.
Din această „recoltă bogată”, în cursul anului 2023 la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc au fost editate 33 de cărți și publicații. În afară de cele șase lucrări prezentate în programul manifestării dedicate Zilei Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2024, din titlurile care au văzut lumina tiparului, la cele două edituri, în anul 2023, menționăm: volumele apărute în colecția „Profesioniștii noștri” nr. 34-38: Ligia Fulga. Despre etnologie, dăruire și competență; Catinca Agache scriitor, cercetător, profesor și om de cultură; Volum aniversar – Nicolae Șt. Noica, la 80 de ani; Corneliu-Mihail Lungu, la 80 de ani. Volum aniversar; Prof. univ. dr. Ioan Mușcutariu – Cercetător și Om de Știință, Fizica și Tehnologia Matriei Condensate, Patriot Român și alte volume semnate de Mihai Trifoi, Viorica Lazăr, Livia Anton, Ciprian Hugianu, Daniel Întuneric, Costică Oltean, Felicia Feldiorean, Mihaela Aionesei, Pr. dr. Valentin Florin Vatamanu ș.a. La acestea se adaugă anuarul „Acta Carpatica” nr. IX/2023 și „Grai Românesc”, periodic de spiritualitate ortodoxă editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei.
În programul manifestării „Permanențe eminesciene”, ediția 2024, au fost prezentate concis recenziile celor șase volume, insistându-se asupra trăsăturilor care definesc conținutul și mesajul acestora.
Pentru început, prof. drd. Tatiana Scurtu și-a prezentat volumul de autor, Îmbrățișarea, redând fragmente din aprecierile formulate de doamna prof. univ. dr. Catinca Agache, autoarea prefeței volumului și ale poetului Ionel Simota, care a semnat Cuvântul înainte, al lucrării recenzate. Și cu această ocazie a fost subliniată buna primire, de care s-a bucurat cartea, din partea publicului iubitor de poezie: „O poezie de inspirație creștină, aș spune, ce vine pe un bogat filon de lirică religioasă-filozofică ce pornește de la „Psaltirea în versuri” a mitropolitului Dosoftei, se afirmă în epoca pașoptiștilor și a marilor clasici (Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Al. Macedonski… O poezie ca o salbă de flori ce are în centru iubirea ca sentiment uman înălțător: iubirea pentru frumusețea creației demiurgice, pentru natură, pentru aproapele, iubirea-iubire.” Prof. univ. dr. Catinca AGACHE, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România (U.S.R.), filiala Iași.
La fel a procedat și învățătoarea și publicista Ana-Alina Ciorici-Costache, autoarea lucrării „Litere cu poveste. Călătorie pe Tărâmul Alfabet”, volum frumos ilustrat de prof. Rodica-Marieta Costache – mama autoarei. S-a amintit faptul că autoarea a semnat și volumul „Povestea cifrelor”, apărut tot la Editura Eurocarpatica, în anul 2022, volum adresat aceluiași public țină – copiilor din ciclul preșcolar și primar. În Prefața volumului, prof. Mihai-Sebastian Banciu a scris: „Deschizând această carte, veți fi invitați să pășiți într-o lume fermecată și plină de aventuri literare, într-o călătorie plină de culoare și imaginație, în care literele devin personaje și cuvintele prind viață sub ochii voștri. „Litere cu poveste. Călătorie pe Tărâmul Alfabet” este mult mai mult decât o simplă carte pentru copii, lucrarea de față este un univers complex și imaginativ în care fiecare literă devine un personaj cu o poveste proprie.”
Ing. Ciprian Hugianu, îngrijitorul volumului „Românii din secuime”, de Ștefan Manciulea, a prezentat această nouă apariție editorială subliniind importanța și actualitatea problematicii abordate. „Editarea volumului „Românii din secuime” de Ștefan Manciulea, se menționează în Prefața lucrării – reprezintă un act de recuperare culturală a unei lucrări redactate acum cel puțin 50 de ani, dar a cărei problematică este la fel de actuală și astăzi. Lucrarea introduce în bibliografia temei unele surse documentare, mai puțin cunoscute, și completează cu noi informații problemele de fond referitoare la vechimea românilor în Arcul Intracarpatic, așezarea secuilor în această zonă, relațiile secuilor cu românii din Moldova și Țara Românească, dimensiunile procesului de pierdere a identității naționale a românilor, prin maghiarizare. Editarea prezentei lucrări a oferit posibilitatea îngrijitorilor ediției de a prezenta poziția recentă a istoricilor maghiari față de istoria „Ținutului Secuiesc”, precum și o trecere în revistă a lucrărilor şi studiilor referitoare la preistoria, istoria şi cultura românilor din fostele scaune secuiești Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita.”
Prof. drd. Tatiana Scurtu, îngrijitoarea volumului „Memorii din Carpați și din Răsăritul Îndepărtat (1914-1920). Zile mari, zile trăite”, de Ioan Cichi Ciuncan, Prefață de Ioan Lăcătușu și de Tatiana Scurtu. În această inedită lucrarea memorialistică sunt descrise detaliat peripețiile trăite de învățătorul Ioan Cichi Ciuncan, din Belin, militar în armata austro-ungară, căzut prizonier la ruși și apoi exilat în Siberia, timp de șase ani (1914-1920). „Volumul – se menționează în Prefața lucrării – întregește bogata bibliografie cu aceeași tematică, scrisă, mai ales de românii basarabeni, care au luat calea înspăimântătoarelor lagăre de muncă, din îndepărtata și înfrigurata Siberie, încă o pagină din istoria zbuciumată a poporului român.
Dr. Ioan Lăcătușu a prezentat lucrarea Românii din Arcul Intracarpatic și instituțiile lor identitare (sec. XVII-XX), de Ana Grama și Ioan Lăcătușu, volum îngrijit și prefață de Tatiana Scurtu.
Cu acest prilej s-a reamintit faptul că încă de la începutul activității sale, din anul 2000, Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita a valorificat editorial volume colective de studii semnate de cei mai buni cunoscători ai istoriei și culturii românilor din Arcul Carpatic.
Unul din cei mai avizați cercetători ai realităților complexe din sud-estul Transilvaniei este distinsa Doamnă Ana Grama, cercetătoare formată la cunoscuta şcoală arhivistică a lui Aurel Sacerdoţeanu, descendentă a unei familii de români din Breţcu.
Pentru alcătuirea volumului de față, din lucrările doamnei Ana Grama s-au avut în vedere titlurile: „Sinteze transilvanice”, cu referințe directe și esențiale la comunitățile românești din S/S-E Transilvaniei, redactate pe baza unor documente și transliterarea din Arhiva și Biblioteca Mitropoliei Ardealului.
În aceste condiții, dacă studiile doamnei Ana Grama cronologic se circumscriu secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cele ale dr. Ioan Lăcătușu se referă la sfârșitul secolului al XIX-lea, secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea, cu referire deosebită la activitatea instituțiilor identitare ale românilor din zona de referință. „Deși numeric minoritari – se precizează în Prefața lucrării – față de concetățenii maghiari/secui, românii din acest colț de țară au beneficiat de solidaritatea fraților întru credință și neam, din întreg spațiul românesc, dar, în același timp, au dat țării personalități valoroase: academicieni, ierarhi, cercetători, cadre didactice universitare, specialiști de marcă în toate domeniile vieții publice, ale căror performanțe profesionale se regăsesc și în prezentul volum”.
Erich-Mihail Broanăr a prezentat volumul „Tulgheș. Mărturii ale statorniciei românești”, de Lăcrămioara Pop, prefață de Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Florentina Teacă. Neobosita Lăcrămioara Pop, distinsă cu titlul de Tezaur Uman Viu, este autoarea lucrării monografice Tulgheș. Din tezaurul etnografic românesc, volum apărut la Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2018. În volumul de față – se menționează în Prefața cărții – ne aflăm în fața unei lucrări unicat, în care fotografiile sunt folosite ca pretext pentru descrierea detaliată – acolo unde există informații – a persoanelor, familiilor, evenimentelor, documentelor, instituțiilor etc., redate în conținutul acestora. Practic, în județele Covasna și Harghita, nu există nicio lucrare monografică a unei localități, care să cuprindă atâtea informații despre locutorii și instituțiile sale.”
În încheierea manifestării s-a menționat din nou faptul că editarea acestor volume a fost cofinanțată de către Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi și Instituții Publice în cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative” și Consiliul Județean Covasna în cadrul proiectului „Promovarea limbii și culturii românești prin volume dedicate cadrelor didactice din jud. Covasna”, proiecte promovate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna”.
Organizatorii au mulțumit tuturor celor care au sprijinit apariția acestor volume, în primul rând Secretariatului General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Preasfințitului Părinte Episcop Andrei, Consiliului Județean Covasna și, nu în ultimul rând, Tipografiei Magic Print Onești, doamnei director general Maria Dohotaru și Societății „Ștefadina” SRL București, domnului director general Minail Nicolae și colaboratorilor săi.
În cursul anului 2024, aceste volume, împreună cu alte lucrări cu tematică asemănătoare, vor fi postate pe platforma Bibliotecii digitale Eurocarpatica.
Biroul de presă al CESCH
