Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, prezentăm în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stării de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică.
S-a acordat un spaţiu mai mare informaţiilor referitoare la românii din oraşul Sf. Gheorghe şi judeţul Treiscaune şi la relaţiile acestora şi a populaţiei oraşului, în general, cu românii din celelalte regiuni ale ţării. Am insistat asupra perioadei interbelice, prin introducerea în circuitul public a numeroase informaţii, majoritatea inedite, rezultate în urma inventarierii fondurilor arhivistice Primăria oraşului Sf. Gheorghe şi, parţial, Prefectura jud. Treiscaune, fonduri aflate în păstrare la Arhivele Naţionale Covasna (ANC).
Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei acestor locuri.
***
1919, ianuarie 2/15. Consiliu Dirigent al Transilvaniei procedează la organizarea administrativă a teritorilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe, şi numeşte prefecţi în toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 314)
1919, ianuarie 2/15 Este publicat decretul-lege privind organizarea Direcţiei Generale a Statisticii. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 315)
1919, ianuarie 15. Comitetul Suprem al Comitatului Trei Scaune este înlocuit cu un Prefect, numit de Consiliul Dirigent. Comitetului Municipal al Comitatului a fost suspendat, fiind înlocuit de un Consiliu Judeţean. Redăm tabelul nominal cu prefecţii judeţului Treiscaune, din perioada 1918-1949. Pentru anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944), informaţiile sunt incomplete. Dr. Nicolae Vecerdea (1919-1920), Vasile Pop (1920), Valeriu Neamţu (1920-1921), Alexandru Iteanu (1921), Grigore Popescu (1922), Dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu (1922-1926), Dr. Zaharie Crişan (1926-1927), George Cernat (1927-1928), Dr. Nicolae Crăciun (1928-1931), Grigore Popescu (1931-1932), Dr. Miron Creţu (1933), Dr. Valeriu Bidu (1933-1937), Corneliu Nastasi (1937), Dr. Ioan Culcă (1937-1938), Col. Constantin Petrini (1938 – aprilie 1940), Corvin Petrescu (mai 1940 – iunie 1940 ), Lt. Col. Dr. Ioan Băleanu (iulie 1940 – august 1940), Col. Pompiliu Georgescu (augst 1940 – 8 sept. 1940), Apor Peter (1941), Kaszoni Richard (1942-1943), Szent Jvany Gabor (1943), Petke Bela (1943-1944), Victor Gerghi Pop (oct. 1944 – nov. 1944), Kerekes Bela (nov. 1944 – apr. 1945), Kisgyorgy Tamas (apr. 1945 -sept. 1945), Gaudi Iosif (sept. 1945 – oct. 1946), Nagy Viktor (oct. 1946 – apr. 1949).
Din cele prezentate se poate observa, că într-un interval de 30 de ani, judeţul a avut cam tot atâţia prefecţi, respectiv 27. O singură persoană, Grigore Popescu, s-a aflat în fruntea judeţului de două ori. Doi dintre foştii prefecţi ai fostului judeţ Trei Scaune au îndeplinit şi funcţia de primari ai oraşului Sf. Gheorghe, respectiv Dr. ZAHARIE CRIŞAN (1920-1922) ŞI Dr. NICOLAE CRĂCIUN (1938-1940). De asemenea, fratele fostului prefect Dr. VICENŢIU RAUCA-RĂUCEANU, avocatul Dr. IZIDOR RAUCA-RĂUCEANU, a fost primar al oraşului Sf. Gheorghe, între anii 1922-1926. Cei mai longevivi prefecţi au fost Vicenţiu Rauca-Răuceanu şi Valeriu Bidu (câte 4 ani) şi Nicolae Crăciun, 3 ani.
Fiecare perioadă istorică parcursă, şi-a pus amprenta asupra naţionalităţii prefecţilor. Astfel, dacă în perioada interbelică a sec. XX, toţi prefecţii au fost de naţionalitate română, în anii ocupaţiei horthyste şi cei care au premers instalarea regimului comunist, toţi prefecţii (cu o singură excepţie, Victor Gerghi Pop (oct. 1944 – nov. 1944), au fost de naţionalitate maghiară. Prefecţii din perioada dictaturii regale (1938-1940) au fost militari de carieră. În 1949, instituţia Prefecturii a fost desfiinţată. (Ioan Lăcătuşu, Prefecţii judeţului Treiscaune, din perioada 1918-1949, mms, 2010)
1919 ianuarie 16/29. Consiliul Dirigent a transmis Prefecturii judeţului Treiscaune o circulară, prin care se solicita înaintarea unui „conspect al tuturor comunelor din judeţe, grupate după naţionalităţi: separat comunele româneşti, separat cele ungureşti, cele germane şi separat comunele mixte”. La fiecare comună trebuia menţionată „numirea veche, corectă românească, apoi numirea nouă ungurească şi cea germană” şi urma să se indice oficiul poştal. În funcţie de compoziţia etnică a fiecărei localităţi, urma să se trimită „Gazeta oficială” tipărită în limba „populaţiunii din comună…., sau, după caz, „ în ambele limbi vorbite în comune”. (Arhivele Naţionale Covasna (în continuare ANC), Fond Prefectura Treiscaune, dos.71/1922, f.1)
1919 februarie 4. Resortul afacerilor interne, din cadrul Consiliului Dirigent, transmitea din Sibiu, subprefectului judeţului Treiscaune, în Sepsisângiorgiu, următorul ordin: „ Binevoiţi a ne trimite cu proximul curier un exemplar din statutul de organizare al judeţului, iar în timpul cel mai scurt câte un exemplar autentic, cât şi din celelate statute şi regulamente în vigoare ale judeţului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.70/1919, f.1)
1919 februarie 6. Resortul Finanţelor, din cadrul Consiliului Dirigent, publică din Sibiu, la 6 februarie 1919, următorul Apel: ”Consiliul Dirigent Român aduce la cunoştinţa tuturor, că începând cu ziua de 1 martie stil nou, vor începe în Sibiu cusuri financiare pentru concipişti finaciari şi funcţionari de contabilitate şi perceptorat de stat. La cursurile de concipişti vor fi admişi toţi aceia care au absolvit facultatea de drept, sau cel puţin opt clase medii, cursul de notar ori alte calificaţii corespunzătoare, depunând examenul de maturitate, iar la cursurile de contabilitate şi perceptorate de stat, se vor admite toţi aceia care au absolvit cel puţin patru clase medii. La aceste cursuri se admit şi femeile care au pregătirile susamintite. Durata cursului se fixează pe 8 săptămâni. Totuşi ascultătorii cursurilor vor beneficia de cvartir (cazare –n.n.) gratuit pe durata cursurilor, iar acelor asclutători despre care se va convinge Consiliul Dirigent Român că sunt lipsiţi de mijloace de susţinere, li se va asigura un stipendiu lunar de 400 Cor., care se vor sista în momentul când se va face raport din partea directorului cursului, că respectivul e neglijent. Consiliul Dirigent Român va încerca să înfiinţeze o popotă pentru alimentarea mai ieftină a ascultătorilor de curs. Înscrierile se pot face verbal, sau în scris, cel mult până la 20 februarie a.c., pe adresa Consiliul Dirigent Român, Resortul Finanţelor, Strada Cisnădiei 4-6, etaj II, odaia 110”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.52/1919, f.1)
1919 februarie 17. De la Prefectura judeţului Treiscaune, s-a transmis, dlui dr. Victor O. Roman, vicecomitelui girant al judeţului Tresiscaune, un ordin circular semnat de prefectul Dr. N. Vecerdea, prin care se dispunea „distribuirea „Gazetei oficiale” nr. 87/1919 din 31 ianuarie 1919, privitoare la constituirea primăriilor comunale. Executarea acestor ordine – se preciza în documentul menţionat – o veţi efectua aşa cum este posibil în situaţia dată a judeţului nostru”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.71/1919, f.1)
1919 februarie 21. Este adoptată ordonanţa Consiliului Dirigent care prevede darea în arendă a moşiilor care nu dispuneau de inventar propriu sau nu erau lucrate de proprietarii lor. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p.315).
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
