Avalanșa informațiilor zilnice devine tot mai consistentă și mai stresantă pe măsură ce mijloacele media se perfecționează și se diversifică, astfel că uneori omul nu mai are timpul necesar pentru a ține pasul cu realitatea, dacă ținem seama că el trebuie să mai facă și altceva decât să stea la televizor ori la alte zeci de surse informative. Prin urmare, am pornit pe urmele „Adevărului” și, cu oarecare întârziere, am ales un exemplar al acestui cotidian, din 24 martie 2021, pentru a-i comenta o parte din conținut spre a vedea ce și cum …
Prima pagină era ocupată cu „Minunea de la Pitești”. Câteva imagini sugestive și titlul articolului, scris cu litere de-o șchioapă, ce ocupau întregul spațiu, ne-au lămurit conținutul: „Un WC public care a costat 400.000 de euro”. Curios totuși din fire, am urmat trimiterea la pagina 9 pentru a afla detaliile, ca să ne dăm seama pe ce se cheltuie banii publici în stare de pandemie și criză economică, căci o fi ea, hârtia igienică, scumpă și uneori de negăsit, dar să fie și WC-ul?!
Și așa am aflat că această construcție, faraonică în raport cu „toaletele de rând” – adică „Noul WC subteran cu lift” – era inclusă într-un „amplu proiect de reabilitare a Pieței Primăriei Pitești, în valoare de peste 14 milioane de lei”. Pe bună dreptate construcția în discuție, chiar dacă o fi ea frumoasă, a revoltat mulți piteșteni, după cum se spune în articolul semnat de Denis Grigorescu, „care consideră investiția o cheltuială exorbitantă plătită din bani publici”. Cică materialele au fost aduse din China și din India, că doar cele din România probabil că nu se potrivesc cu gusturile fine ale edililor noștri. Oamenii ăștia ori nu percep valoarea banilor dați pe mâna lor ori nu sunt competenți pentru funcția pe care o dețin sau pur și simplu nu le pasă de „banul public” și vor să iasă în evidență cu orice preț. Și să-i mai votezi și să-i mai aplauzi, Doamne! Mai lipsea doar să pună lângă WC-ul minune o tablă-afișaj cu bine-cunoscuta inscripție: „Aici sunt banii dumneavoastră!”, căci așa suntem tot duși de nas cu „cioara vopsită” cam de vreo treizeci de ani încoace.
Și n-am zice că exemplul de mai sus este un caz izolat, ci mai degrabă devine o modă căci, după cum se afirmă în articol, mai sunt și alte astfel de apariții; în topul lor „Piteștiul este urmat de o toaletă de la Alba Iulia – 370.000 de euro, WC-ul public de la școala Voivodeasa, din comuna Sucevița, a costat 200.000 de euro și WC-ul public amplasat în zona centrală a orașului Huedin, 120.000 de euro”. Și să mai spui că suntem săracii Europei… Și în câte alte feluri se mai risipesc banii publici sau fondurile europene…
Un alt articol, de pe pagina 6, ne-a atras atenția prin stupizenia situației descrise, cu titlul: „De ce se suspendă plata celor 1.500 de lei pentru grădiniță”… Mai jos este dat și răspunsul: „Ministerul Finanțelor a explicat, punctual, motivele pentru care plata stimulentelor pentru creșă și grădiniță se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 și până la data de 31 decembrie 2021. Principalul motiv este acela că legea este atât de prost concepută, încât nu poate fi aplicată”. Păi așa se fac și se aplică legile în România, domnilor parlamentari, guvernanți și alți demnitari?! Atunci cum s-au găsit bani pentru WC-uri de lux?! Pentru astea au fost precizate sursele?!
Ar mai fi destule de menționat, cum ar fi de pildă „Revolta magistraților: Nu vrem superimunitate, ci doar desființarea Secției Speciale” (pagina 4); „Dascăli despre simulările la Matematică și Istorie pentru Bac: Cu astfel de subiecte elevii sigur pică examenul” (pag. 5) sau întrebarea pe care și-o pune Cristian Unteanu, corespondent la Bruxelles: „Planul Național de Redresare și Reziliență, un nou eșec strategic de 30 de miliarde de euro? ” (pag. 5) și altele. Dar mai bine sărim peste celelalte subiecte, pentru a nu demoraliza cititorul, și trecem la rubrica „Internațional” (pag. 10-11), unde aflăm câteva lucruri interesante despre ce se mai întâmplă în lume. Astfel, Adevărul ne aduce vestea că Norvegia își propune să construiască primul tunel pentru vapoare din lume „pentru a ajuta navele să navigheze în zona Mării Stadhavet, cu furtuni foarte puternice”. Tunelul ar urma să aibă o lungime de 1,7 kilometri și o lățime de 36 de metri: „Construcția va costa cca 330 de milioane de dolari și va dura între trei și patru ani, urmând să înceapă în anul 2022”. Mai aflăm din articol că inginerii norvegieni au construit și „cel mai lung tunel rutier din lume (Tunelul Laerdal, de 24,5 km, inaugurat în anul 2000)”. Bravo lor! Însă noi ne întrebăm cu tristețe câți ani le-ar fi trebuit românilor ca să facă astfel de lucrări?! Și nu pentru că n-am fi capabili, ci pentru că noi mai mult de gâlcevim decât lucrăm și peste toate s-a instalat o stare de lehamite, o delăsare a poporului, care acum înaintează ca racul. Nouă, ca s-o spunem mai pe șleau, ne lipsește educația, voința, disciplina și o viziune realistă asupra viitorului, pe care popoarele nordice le au. Păcat de inteligența și hărnicia românilor, care ori se risipesc în lucruri mărunte ori sunt puse în slujba și folosul altor neamuri.
Pagina 10 ne mai dezvăluie un fapt interesant: Cofondator al Microsoft și filantrop, Bill Gates nu e preocupat numai de tehnologia comunicării și de vaccinuri, ci, mai nou, și de agricultură: „a cumpărat mii de hectare de terenuri agricole”. De ce? Pentru că acest geniu este un vizionar, un om care privește în viitor. El înțelege foarte bine în ce direcție se îndreaptă omenirea și pe ce sector al vieții sociale trebuie pus accentul, după cum mărturisește singur: „Sectorul agricol este important. Cu semințe mai productive putem evita despăduririle și putem ajuta Africa să facă față climei dificile cu care se confruntă. Nu se știe cât de ieftini vor fi biocombustibilii, dar dacă vor fi ieftini vor rezolva emisiile avioanelor și camioanelor”. Și chiar dacă afirmă că intenția lui „nu este legată de schimbarea climei”, noi trebuie să avem în vedere și acest aspect, căci în cazul unei crize alimentare și, după cum am văzut cu pandemia, orice este posibil în viitor; putem avea tehnologiile cele mai avansate, dar dacă n-am mai avea ce mânca, toate acestea s-ar prăbuși.
Nu vrem să insistăm prea mult asupra conținutului paginii 11 a ziarului, ci doar să semnalăm titlurile: „Scandal sexual în Parlamentul Australiei”, referitor la acuzații de „relații sexuale în sala de rugăciune” a Parlamentului, în urma cărora „cad capete”, iar premierul Scott Morrison se declară „șocat”. Bine că nu s-a întâmplat acest lucru în Parlamentul României, altfel tot mapamondul ar fi fost cu gura pe noi.
În josul paginii, o altă știre se referă la războaiele viitorului: „Războiul viitorului nu mai are nevoie de mulți soldați”, atenția îndreptându-se către drone și război cibernetic, primând astfel „avantajul tehnologic”. De aici deducem că, indiferent ce preocupări ar avea omenirea, cea referitoare la un eventual război va rămâne mereu prezentă.
Pentru a reveni la prezentul nostru, vom încheia cu trimitere la pagina 16 a Adevărului, unde nutriționistul Nicolae Hâncu ne învață „Cum mâncăm de post în pandemie…”, ca să nu ne îngrășăm, și ne invită să ne întoarcem „la mâncarea bunicilor”, conform prescripțiilor medicului de familie Mihai Ungureanu, ca fiind cea mai bună alegere, mai ales acum când suntem nevoiți să stăm mai mult acasă, și înclinăm să le dăm dreptate, să renunțăm la alimentele procesate și să ne preparăm singuri mâncarea: „Din tradiție, din popor, se făcea mâncare gătită în casă. Niște legume, că le fierbi, că le prăjești, că le coci, ciorbă de legume, fasolea…”. Dar, desigur, lumea e mereu grăbită și n-are răbdare pentru toate acestea, deci nu toți vor urma sfaturile medicilor.
Pornind de la premisa că Adevărul spune adevărul, considerăm că această publicație merită citită, căci întotdeauna ideile și sfaturile sincere ne îmbogățesc mintea și ne fac inima mai bună.
Mihai Trifoi
