Douăzeci de elevi ai Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” din Voineștii Covasnei, beneficiari și voluntari ai programului de tip „after school” al Asociației Cultural Creștine „Justinian Teculescu” din Covasna, au fost răsplătiți, la sfârșitul săptămânii trecute, cu o excursie. Și, deoarece am intrat în Anul Centenar al Marii Uniri, cea mai potrivită destinație pentru această excursie a fost Alba Iulia, orașul Unirii.
Elevii, însoțiți de profesoara de istorie Adriana Bota, au vizitat obiective turistice celebre din Cetatea Alba Carolina, însă au fost impresionați, mai ales, de Sala Unirii, un simbol al României Mari, locul unde s-a hotărât şi semnat actul Marii Uniri.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegaţi din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun „Sala Unirii”, iar câţiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.
Potrivit site-ului Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, sala a fost aleasă ca loc de desfăşurare al lucrărilor Marii Adunări Naţionale, pentru că era cea mai spaţioasă clădire din oraş, singura ce putea să adune sub acoperişul său pe toți delegaţii. Sala centrală adăposteşte o expoziţie consacrată momentului 1918. Piesele aflate sunt de o valoare deosebită şi poartă o încărcătură ce fac să vibreze spiritul oricărui român. Biroul avocatului Aurel Lazăr, de exemplu, vorbeşte despre primul mare moment ce a premers Unirea, şi anume redactarea Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Declaraţia avea să fie citită la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voevod în parlamentul budapestan şi să marcheze direcţia pe care se angajau românii transilvăneni în perioada ce urma, desfacerea totală de Ungaria şi pregătirea demersurilor pentru realizarea unirii cu România.
În cadrul expoziţiei mai pot fi văzute diferite însemne ale participanţilor la Unire, steaguri, medalii, credenţionale (mandate de împuternicire) ale reprezentanţilor oficiali ai naţiunii române, planuri de apărare a oraşului. Aparatul de fotografiat cu care au fost realizate cele cinci poze ale Unirii se află de asemenea în expoziţie. Fotograful neoficial al acelei zile a fost Samoilă Mârza, veteran de război venit împreună cu delegaţia din satul Galtiu. Întâmplarea a făcut ca Samoilă Mârza să f
ie singurul posesor de aparat de fotografiat din toţi cei 100.000 de oameni participanţi la Adunare. Fotograful oficial al oraşului, care ar fi urmat să realizeze un set de poze în această zi, a lipsit în condiţii suspecte, astfel încât cadrele luate de Samoilă Mârza sunt singurele mărturii de acest fel ale zilei de 1 Decembrie. Aceste fotografii pot fi văzute şi în expoziţia Sălii Unirii, atestând participarea unei mulţimi nesfârşite de oameni la eveniment. Din păcate, Samoilă Mârza nu a participat şi la lucrările ţinute în clădirea ce avea să primească numele de „Sala Unirii”, ci a stat cu mulţimea, pe Câmpul lui Horea, în afara zidurilor cetăţii.
Pe pereţii interiori ai sălii sunt gravate documentele de căpătâi ale realizării de la 1 decembrie, cea mai importantă fiind Rezoluţia Unirii, actul fundamental citit de Vasile Goldiş la ora 12, în ziua de 1 Decembrie, în plenul Adunării şi votat în unanimitate de către cei prezenţi. La punctul 1, cel mai important, stă scris că „Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Altfel, actul este unul democratic, chiar avangardist din această perspectivă, însumând principiile după care se realiza Unirea.
Excursia elevilor covăsneni la Alba Iulia este parte a proiectului „Florile cunoașterii”, proiect realizat de Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu” cu sprijinul financiar al Orașului Covasna.
Prof. Florentina Teacă
