Partidul Civic Maghiar (PCM) va distribui, începând de joi, 250.000 de cărţi poştale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin intermediul cărora doreşte să îi determine pe secui şi ceangăi să se declare maghiari la recensământul populaţiei care va avea loc în luna octombrie.
Primele exemplare vor fi distribuite joi în municipiul Sfântu Gheorghe, iar în zilele următoare vor fi răspândite şi în celelalte localităţi din cele trei judeţe, precum şi în alte judeţe în care trăiesc ceangăi. Preşedintele PCM, Szasz Jeno, a declarat pentru AGERPRES că mizează pe „efectul multiplicator” al acestor cărţi poştale.
Szasz Jeno, preşedintele PCM
„Vom distribui aceşti fluturaşi în cutiile poştale şi îi îndemnăm pe cei care le găsesc să cumpere câte un timbru şi, după ce le citesc, să le trimită mai departe rudelor şi cunoştinţelor. Noi am tipărit 250.000 de exemplare, dar dacă acestea vor fi trimise mai departe înseamnă că vor ajunge la 500.000 de oameni. Am calculat că în România sunt cam 1,5 milioane de maghiari, deci dacă într-o familie sunt în medie trei persoane înseamnă că aceste cărţi poştale sunt suficiente”, a declarat Szasz Jeno.
Acesta a ţinut să menţioneze că PCM a iniţiat această campanie deoarece nu este de acord cu ‘manevra’ celor de la putere de a diviza comunitatea maghiară pe criterii regionale. „Aşa cum moldoveanul, ardeleanul, olteanul sau dobrogeanul nu e socotit de altă etnie decât cea română, tot aşa nici noi nu putem fi de acord ca identitatea regională să primeze în faţa identităţii naţionale. Prin urmare le cerem secuilor şi ceangăilor să se declare maghiari la recensământ”, a mai spus liderul PCM.
Pe cărţile poştale apare sigla PCM, precum şi imaginea unui copil îmbrăcat în costum de husar alături de cuvintele „Raportez: sunt maghiar”.
Şi conducerea UDMR Covasna a anunţat săptămâna trecută că va derula o campanie de informare în acelaşi scop, dar prin alte mijloace.
Deputatul UDMR Covasna, Marton Arpad, a declarat pentru AGERPRES că rezultatul referendumului va fi foarte important deoarece pe baza acestor date se vor elabora politicile publice şi sociale pentru următorii 10 ani. Acesta a mai spus că, dacă maghiarii îşi vor declara o altă etnie, secui sau ceangăi, atunci există pericolul de a-şi pierde anumite drepturi pe care le au prin lege.
Marton Arpad a dat ca exemplu Legea administraţiei publice locale, care permite locuitorilor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi folosească limba maternă în raport cu autorităţile publice în localităţile în care ponderea acestora depăşeşte 20% din totalul populaţiei, arătând că, dacă după recensământ procentul scade sub această cifră, atunci îşi vor pierde acest drept.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
