. . 
Municipiul Sfântu Gheorghe şi-a depus, oficial, candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, sâmbătă, în data de 10 octombrie. Tema aleasă de către coordonatorii acestui important proiect, este „identitatea” atât personală cât şi comunitară, prin care se doreşte „să se dărâme o parte dintre prejudecăţile şi „zidurile invizibile” care despart oamenii şi comunităţile etnice în momentul de faţă”.
Tot la sfârşitul săptămânii trecute , a fost organizat, în centrul municipiului Târgul de Toamnă, întocmai ca în ultimii cinci ani. Acesta a adunat laolaltă meşteri populari, artişti, cetăţeni şi turişti care s-au bucurat de o atmosferă de sărbătoare, în ciuda vremii reci.
Totuşi, un element cheie a lipsit din acest târg care se doreşte să fie un alt eveniment multicultural, şi anume, programele dedicate comunităţii vorbitoare de limbă română.
Potrivit organizatorului târgului, Knopp Ildiko, sâmbătă, de la ora 18:30 a fost o reprezentaţie cu muzică moldovenească – de peste Prut – susţinută de formaţia Sima din Rădoaia (precizăm că programul cultural a început în jurul orei 10.00 ) iar duminică, de la 14:30, a fost prezentă o formaţie de ţitere din Ciumani, localitate din judeţul Harghita, care a interpretat muzică tradiţională din zonă.
„De la invitaţi întotdeuna solicităm un repertoriu mai extins, nu neapărat muzică ungurească ci şi cu tendinţe balcanice, deci stiluri variate muzicale. (…) Noi sperăm că totuşi am oferit un program variat în afară de cele ungureşti, că am avut şi o alternativă pentru publicul care este vorbitor de limbă română”, a declarat Knopp Ildiko.
Astfel, dintr-un program artistic care a conținut cel puţin 15 elemente artistice, locuitorii vorbitori de limbă română au putut admira un singur program dedicat lor – deoarece formaţia de ţitere din Ciumani nu este o formaţie tradiţională românească. Programele prezentate au fost foarte frumoase, chiar dacă totul s-a ţinut în limba maghiară, însă nu poate fi vorba de păstrarea identităţii comunităţilor la acest eveniment marca „Capitala Europeană a Culturii” care îşi propune „să dărâme o parte dintre prejudecăţile şi „zidurile invizibile” care despart oamenii şi comunităţile etnice în momentul de faţă”, după cum a declarat primarul oraşului pentru Agerpres: „Eu sunt un optimist şi am convingerea că, indiferent dacă vom câştiga sau nu acest proiect, Sfântu Gheorghe va fi un oraş în care vor fi mai puţine ziduri invizibile care despart în acest moment oameni şi comunităţi. Şi dacă reuşim să facem acest lucru, şi sigur vom reuşi, atunci am pornit pe drumul cel bun.”
Fără a fi acuzaţi de rea voinţă, organizatorii au „uitat” de multe lucruri importante pentru cei care trăiesc aici. Nu numai că adulţii nu au putut să se bucure de câteva elemente tradiţionale care să le amintească de strămoşii lor, dar copiii au fost daţi, efectiv, la o parte, prin simplul fapt că activităţile desfăşurate nu le erau dedicate, nici contextual nici lingvistic. Activităţile pentru copii s-au ţinut exclusiv în limba maghiară, având ca temă tradiţiile secuieşti şi ungureşti.
Unul dintre organizatorii acestui târg a fost Centrul de Cultură a judeţului Covasna, care, potrivit declaraţiilor făcute de doamna Nina Tînţar, reprezentantul Centrului, a avut ca sarcină să se ocupe de partea meşteşugarilor tradiţionali.
Printr-un proiect cu finanţare europeană, în cadrul Programului Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural, Centrul de Cultură al judeţului Covasna a participat în cadrul Târgului de Toamnă cu Proiectul „Meşteşuguri Tradiţionale din Secuime – revitalizare prin digitizare şi promovare”, fiind una din activităţile-eveniment din programul acestui proiect.
„O parte a fost organizat de Biroul care aparţine de Primăria din Sfântu Gheorghe, iar partea cu meşteşugurile tradiţionale şi cu meşterii populari din cortul mare, a fost organizată de Centrul de Cultură al judeţului Covasna. Noi ne-am ocupat cu meşterii tradiţionali pentru că suntem Centrul de Cultură al judeţului Covasna care se ocupă cu identificarea formelor de expresie tradiţională. Ştiţi un meşter român care a fost ignorat? Vă rugăm să ni-l semnalaţi şi data viitoare îl integrăm.( Doamna Nina Tînțar, noi avem alte treburi de făcut, în fiecare zi, aceasta este treaba dvs pentru care suntei plătită din bani publici!!!- n.red.) Este intrat în proiect, şi o să facem un film documentar despre un meşter care face produse tradiţionale din lapte, care este român. Pe acesta l-am găsit, cu acesta facem documentar. Credeţi că dacă erau meşteri români nu i-am fi adus? Dacă ştiţi cât de greu îi găsim pe meşteri şi cât de greu îi convingem să vină la astfel de evenimente. Nu i-am selecţionat pentru că sunt meşteri şi trebuie să fie maghiari. (…) De obicei invitam formaţia de folclor din Întorsura, condusă de domnul Costică Oltean, dar este plecată în turneu la Chişinău”, a spus Nina Tînţar.
VREM RESPECT!!!
Dorim implicare din partea celor plătiți și din impozitele românilor din Sfântu Gheorghe, din județul Covasna, nu povești de adormit copiii!!!
Mesagerul de Covasna
