În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.
II.3. Însemne de preţuire
II.3.1. Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
din Sf. Gheorghe
Sunt cunoscute împrejurările istorice de după decembrie 1989, şi consecinţele lor pentru instituţiile de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita. În acest context, din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, la Sf. Gheorghe s-a înfiinţat Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la subsolul Catedralei Ortodoxe, inaugurat în decembrie 1993, de ÎPS Antonie Plămădeală.
După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, la 6 februarie 1996, la propunerea ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi în urma expunerii Sale de motive potrivit căreia în judeţ se simţea nevoia unei instituţii de cercetare şi documentare în probleme de istorie, cultură, civilizaţie şi viaţă spirituală, Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei a aprobat înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, în temeiul prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, având ca obiecte de activitate formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească, în toate formele sale de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei, inclusiv în contemporaneitate.
Aşa cum sublinia ÎPS Ioan Selejan în cuvântarea rostită la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, noua instituţie „va încerca să adune tot ce este mai scump şi sfânt pentru noi, românii din această zonă, adică să adune tot ce este document pe linie bisericească, pentru că ştiţi că istoria, cel puţin a noastră, a românilor, n-a fost scrisă pe computere, ci ştim că istoria românilor a fost scrisă, în general, pe marginile cărţilor, ale ceasloavelor, ale sfintelor noastre evanghelii, şi de acolo au adunat oameni de talia lui Nicolae Iorga informaţii despre ce a fost trecut, despre ceea ce s-a întâmplat în istoria neamului nostru”.
„Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sfântu Gheorghe – remarcă ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului – îndeplineşte un rol cultural şi misionar demn de toată preţuirea. Aflat sub îndrumarea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, centrul reprezintă expresia înaltei responsabilităţi pe care biserica şi-a asumat-o pentru binele vremelnic şi veşnic al fiilor ei duhovniceşti – români ortodocşi trăitori pe acele meleaguri”.
La rândul său, cercetătoarea Maria Cobianu-Băcanu menţiona: Centrul, prin activitatea sa, „a unit şi a creat cea mai puternică legătură umană şi spirituală între ştiinţă şi credinţă, între cercetători şi slujitorii bisericii, aducând ştiinţa mai aproape de enoriaşi şi credinţa mai aproape de modul de gândire al cercetătorilor. Această fericită osmoză între ştiinţă şi credinţă a avut rădăcini în stâlpul Episcopiei de Covasna şi Harghita, ÎPS Ioan, care a stăpânit şi stăpâneşte atât de armonios ştiinţa şi credinţa, spre beneficiul tuturor lucrătorilor lor”.
Inaugurarea Centrului a avut loc în aprilie 1996, împreună cu Secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca. Asigurând o benefică colaborare cu distinşi cercetători din principalele centre culturale ale ţării şi cu asociaţiile culturale româneşti din zonă, cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Arhivele Naţionale, s-a reuşit organizarea unor manifestări cultural ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziţii) şi a unor proiecte culturale precum: constituirea unui valoros fond de documente, carte şi a unei baze de date despre românii din judeţele Covasna şi Harghita; editarea Anuarului „Angvstia” (ajunsă la al 15-lea număr), care cuprinde studii şi articole de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie în principal despre zona sud-estului Transilvaniei, redactarea unor lucrări şi studii privind personalităţi ale culturii româneşti din Covasna şi Harghita, studii monografice şi despre monumente laice şi ecleziastice, cercetări privind evoluţia structurii etnice şi confesionale.
Printre priorităţile Centrului se află editarea unor volume de documente din valorosul fond arhivistic al Protopopiatului Ortodox Sf. Gheorghe, a unor pliante, ilustrate şi albume referitoare la patrimoniul cultural naţional şi reeditarea unor lucrări apărute în perioada interbelică despre românii din Covasna şi Harghita, şi convieţuirea lor cu secuii şi maghiarii. În spaţiul generos al Centrului funcţionează şi Editura Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, editură care a fost înfiinţată în anul 2000. Editura şi-a propus să editeze cu prioritate lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească, şi convieţuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, indiferent de domiciliul autorilor, precum şi volume ce poartă semnătura unor intelectuali din arcul intracarpatic, indiferent de tematica acestora. Împreună cu editurile partenere: Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Angvstia a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arcuş a Centrului de Cultură Arcuş, România pur şi simplu din Bucureşti ş.a., în cei 10 ani de activitate au văzut lumina tiparului peste 200 de volume şi publicaţii de istorie laică şi bisericească, teologie ortodoxă, etnografie, demografie, sociologie, pedagogie, management, matematică, memorialistică, volume de proză şi poezie, monografii ş.a. Volumele apărute la Eurocarpatica şi la editurile menţionate, în acest prim deceniu de activitate, cu participarea nemijlocită a redactorilor acesteia şi cu sprijinul unor generoşi sponsori, în primul rând a ÎPS Ioan Selejan, poartă semnăturile unor distinse personalităţi, membri ai Academiei române, cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi, arhivişti, dar şi ale mai multor profesori, preoţi şi alţi intelectuali din judeţele Covasna şi Harghita.
Un obiectiv prioritar al Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, în anul 2001, l-a constituit redactarea volumului de sinteze monografice „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, lucrare elaborată din iniţiativa şi cu purtarea de grijă a ÎPS Ioan Selejan, cu sprijinul preoţilor, profesorilor, al altor intelectuali din cele două judeţe, şi al unor cunoscuţi cercetători din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Tg. Mureş. Volumul, coordonat de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, prezintă într-o formă sintetică comunităţile româneşti din Covasna şi Harghita din punct de vedere: geografic, arheologic, istoric, etnografic, cultural şi eclezial, cuprinzând istoria bisericilor, şcolilor, instituţiilor şi asociaţiilor culturale, a personalităţilor născute sau care au activat în aceste localităţi, aspecte ale legăturilor comunităţilor locale cu românii din întreg spaţiu transilvan şi cu cei de peste Carpaţi, momente ale convieţuirii interetnice, fiind prezentate monumentele istorice şi cele de for public.
Referindu-se la volumul „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, părintele prof. Mircea Păcurariu menţiona: „Incredibil, dar adevărat! Tânăra Episcopie a Covasnei si Harghitei, înfiinţată doar cu nouă ani în urmă, în 1994, a reuşit să dea la lumină cea mai bună monografie eparhială din toată Patriarhia Română! Este adevărat că în ultimele decenii aproape toate eparhiile au publicat monografii care urmăreau să evidenţieze diverse aspecte referitoare la istoria, cultura şi arta bisericească din eparhia respectivă”.
În acest context, menţionăm apariţia, prin truda cercetătorilor Centrului şi a colaboratorilor acestora, a încă trei volume de referinţă pentru istoria Bisericii Ortodoxe din Arcul Intracarpatic: O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – 15 ani de la înfiinţare, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2009, coordonator ÎPS Ioan Selejan, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Nicoleta Ploşnea; Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. 20 de ani în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului Românesc, coordonator ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, ediţie îngrijită de pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu; Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014.
Dacă acum 25 ani, cei interesaţi de istoria comunităţilor româneşti din fostele scaune secuieşti consultau fişierele marilor biblioteci din ţară, aveau surpriza să găsească puţine lucrări, studii şi articole pe această temă. Prin activitatea sa, Centrul Ecleziastic de Documentare a căutat să suplinească acest deficit informaţional, luându-şi ca parteneri Arhivele Naţionale, marile muzee din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureş, Braşov, Deva ş.a. Îmbunătăţind experienţa acumulată în anii anteriori, Centrul şi-a stabilit relaţii de parteneriat şi cooperare bine structurate, pe baza unor proiecte punctuale, în domeniul muzeografiei, cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în domeniul cercetării socio-umane, cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în domeniul cultural şi civic cu asociaţiile cultural-creştine şi civice membre ale Forumului Civic al Românilor Covasna, Harghita şi Mureş.
Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din arcul intracarpatic, sinuoasa sa istorie în contextul geopolitic în care a trăit. A descoperit, a valorificat prin publicaţii şi a mediatizat strălucitele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc în cele mai vitrege perioade ale zbuciumatei sale istorii. Centrul este gazdă primitoare a majorităţii acţiunilor întreprinse de asociaţiile culturale româneşti din zonă, ale întâlnirilor reprezentanţilor comunităţii româneşti, a unui evantai larg de acţiuni culturale, civice şi umanitare şi a lecţiilor deschise, conferinţelor, vizionărilor colective de filme video cu tematică de istorie, cultură, spiritualitate şi civilizaţie românească, la care participă elevi din Sf. Gheorghe.
Având în vedere numărul mic de cercetători din judeţele Covasna şi Harghita – arhivişti, muzeografi, profesori – Centrul a beneficiat, de-a lungul anilor, de un număr important de colaboratori, din întreaga ţară. De acelaşi sprijin şi solidaritate frăţească am beneficiat din partea Asociaţiunii ASTRA şi a despărţămintelor sale din întreaga ţară şi din ţările vecine, a Uniunii Culturale „Vatra Românească” din Cluj-Napoca, a Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Asociaţiei Pro Vita din Sibiu, ASCOR Bucureşti şi a multor alte asociaţii şi personalităţi, din toate zonele ţării şi din străinătate. În organizarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi a Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” – cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Patrimoniului Naţional şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, unor instituţii ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1995-2015, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, a fost organizată în toamna fiecărui an, la Sf. Gheorghe, Arcuş, Miercurea Ciuc, Covasna şi Izvoru Mureşului. La cele 21 de ediţii de până acum, desfăşurate între anii 1995-2015, în plen şi pe secţiuni, au fost prezentate peste 1700 de comunicări. La fiecare ediţie, pe lângă reputaţi cercetători, arheologi, istorici, etnografi, muzeografi, arhivişti, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură, au participat academicieni, demnitari de stat, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Majoritatea materialelor prezentate au fost introduse în circuitul ştiinţific, prin publicarea lor în revista Angvstia (nr. 1/1996 – nr. 16/2013), anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi revista Acta Carpatica (nr. 1/2014), anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, al Centrului European de Studii şi al Asociaţiei „Ştefadina” din Bucureşti. Pe lângă comunicările susţinute, în cadrul sesiunilor au fost prezentate filme documentare, expoziţii documentare, fiind lansate şi prezentate peste 100 de cărţi şi publicaţii. Manifestarea s-a bucurat de o largă apreciere din partea participanţilor şi a reprezentanţilor mass-media. Cronicile, recenziile şi ecourile mass-media au pus în evidenţă notele caracteristice ale desfăşurării tuturor ediţiilor sesiunii, care au fost următoarele: un pronunţat caracter interdisciplinar care a oferit, în cele din urmă, o imagine complexă şi armonioasă a nivelului la care se află cercetarea în fiecare domeniu; încercări de studii comparative în literatură, etnologie, filosofie, sociologie, care îmbogăţesc imaginea despre sine a oricărei entităţi sociale – individuale şi de grup, comunitate – cu imaginea celuilalt cu care intră în contact; studii de etnografie şi etnologie care se centrează pe semnificaţia mitico-religioasă sau simbolistică a unor artefacte, interferenţe culturale româno-maghiare; interesul accentuat pentru studiul istoriei, culturii şi valorilor naţionale în context contemporan, sau al românismului în contextul culturii europene, dar şi pentru cultura locală prin valorizarea scrierilor unor ţărani şi afirmarea folclorului tradiţional şi a muzicii populare din anumite zone; lucrări cu caracter de ghid teoretic şi de cercetare documentară pentru tânăra generaţie, cum ar fi teoria contactului dintre culturi şi încercarea de bibliografiere a folclorului românesc din cele două judeţe, Covasna şi Harghita.
În peisajul publicistic actual, de factură ştiinţifică, revista Angvstia beneficiază de o configuraţie distinctă, reprezentând rodul unui parteneriat durabil dintre două instituţii aflate cu sediul în Sfântu Gheorghe: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Editată sub formă de anuar, revista poartă numele unui castru roman din Breţcu – „Angvstia” – şi se face purtătoarea unei continuităţi, a unui mesaj ştiinţific, cultural şi de artă românească. Revista este şi continuatoarea publicaţiei „Aluta”, editată de fostul Muzeu Judeţean Covasna din Sfântu Gheorghe.
Într-o nouă formă şi cu un nou mesaj, revista Angvstia şi-a propus să cuprindă în paginile ei studii, articole din domeniul arheologiei, istoriei, sociologiei, etnografiei româneşti şi educaţiei muzeale, acordând prioritate cercetării realităţilor din sud-estul Transilvaniei. Un important reper în orientarea revistei îl reprezintă abordarea interdisciplinară şi pluridisciplinară a problematicii culturii şi spiritualităţii româneşti din arcul intracarpatic, în decursul istoriei şi în contemporaneitate.
În perioada 1996-2013 au apărut 16 numere din Angvstia, în ultimii ani apărând numere disticte Angvstia – Arheologie – Etnografie – Educaţie Muzeală şi Angvstia – Istorie. Primele trei numere ale anuarului Angvstia au fost tipărite la Editura Carpatica din Cluj-Napoca (cu generosul sprijin al dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Viorica Crişan şi prof. univ. dr. Justinian Petrescu); începând cu numărul 4, a apărut la Editura Carpaţilor Răsăriteni şi apoi la editura Angustia din Sf. Gheorghe, redactori responsabili fiind dr. Valeriu Cavruc şi dr. Ioan Lăcătuşu.
În Angvstia nr. 1-12, au apărut 524 de studii, 82 de recenzii, 54 articole (editoriale, note, discuţii, cronica activităţii), redactate 363 autori.
Simpla parcurgere a titlurilor articolelor publicate oferă imaginea unor sumare bogate şi interesante, prin conţinutul informativ şi contribuţia adusă la cunoaşterea realităţilor din arealul Carpaţilor de curbură, în istorie şi contemporaneitate. Numerele din anuarul „Angvstia”, completează în mod fericit problematica abordată în celelalte publicaţii de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, reprezentând o modestă contribuţie la scrierea istoriei locale, regionale şi de ce nu a celei naţionale.
Începând cu anul 2014, anuarul Angvstia – seria Arheologie este editat doar de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Din acest an, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Centrul European de Studii Covaasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti editează anuarul „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transiulvaniei, redactor responsabil, dr. Ioan Lăcătuşu.
În zilele de 26 şi 27 iunie, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru Studiul sud-estului Transilvaniei”, integrat celei de-a XVIII-a ediţii a Zilelor Andrei Şaguna. Înfiinţat la cea de-a XIV-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice de la Miercurea-Ciuc, din anul 2008, Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu” are drept principal scop stimularea, valorificarea şi instituţionalizarea activităţii de cercetare a unui mare număr de specialişti din principalele centre universitare ale Ţării, precum şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, privind istoria, cultura şi civilizaţia locuitorilor din acest areal românesc al sud-estului transilvan. În programul său sunt înscrise obiective menite să impulsioneze cercetarea istorică în zonă şi să faciliteze convieţuirea interetnică, specifică modelului european contemporan. În acest sens, evidenţiem activitatea de elaborare, pe baza unor studii riguroase, a unor analize anuale a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării de lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; postarea pe internet a celor mai importante studii şi lucrări în acest domeniu prin înfiinţarea unui Site distinct al Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu”; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din acest areal şi a convieţuirii interetnice (Nicolae Iorga, Ioan I. Russu, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Oprean, Elie Câmpean, Theodor Chindea, Aurel Marc, Dan Baicu ş.a.); decernarea anuală a premiului „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din această zonă şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară.
În programul Zilelor Andrei Şaguna ediţiile 2009-2015, au avut loc şapte întruniri ale Colocviului naţional „I.I. Russu”. Printre personalităţile distinse cu „Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate de cercetare referitoare la cunoaşterea trecutului istoric al românilor din Covasna şi Harghita, cu ocazia Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei” se numără: pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, pr. prof. dr. Constantin Voicu, pr. prof. dr. Vasile Olteanu, pr. prof. dr. Dorel Man dar şi distinşi cercetători laici: Ana Grama, Ioan Ranca, Liviu Boar, Maria Cobianu-Băcanu, Petre Ţurlea, Constantin Catrina, Alexandru Porţeanu, Corneliu Mihail Lungu, Radu Batasiu, Corneliu Bucur ş.a.
În revista „Angvstia”, anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului Naţional al Carparţilor Răsăriteni, începând cu numărul 2/1997, şi în anuarul „Acta Carpatica” este prezentată Cronica activităţii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
În ultimii ani, Centrul a încheiat un parteneriat cu SC. „Ştefadina” SRL Bucureşti, director general Mihai Nicolae, şi consultant ştiinţific prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lugu, pe baza căruia se desfăşoară o amplă acţiune de prelucrare arhivistică, conservarea şi digitizarea documentelor, informatizarea evidenţei bibliotecii Centrului şi formarea unei biblioteci virtuale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita.
Esenţială pentru buna funcţionare a Centrului şi pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor programate a fost contribuţia şi sprijinul sponsorilor şi binefăcătorilor. În toţi aceşti ani, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit programele şi manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale cu binecuvântarea ÎPS Ioan Selejan şi PS Andrei Moldovan. Centrul şi-a desfăşurat activitatea asigurând consecvenţă şi continuitate în acţiunile sale, concomitent cu preocuparea de actualizare a modalităţilor de lucru, în consens cu schimbările rapide ce au loc în societatea românească la început de secol şi mileniu.(va urma)
Erich-Mihail Broanăr
Ioan Lăcătuşu
Sebastian Pârvu
În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.
II.3. Însemne de preţuire
II.3.1. Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
din Sf. Gheorghe
Sunt cunoscute împrejurările istorice de după decembrie 1989, şi consecinţele lor pentru instituţiile de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita. În acest context, din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, la Sf. Gheorghe s-a înfiinţat Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la subsolul Catedralei Ortodoxe, inaugurat în decembrie 1993, de ÎPS Antonie Plămădeală.
După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, la 6 februarie 1996, la propunerea ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi în urma expunerii Sale de motive potrivit căreia în judeţ se simţea nevoia unei instituţii de cercetare şi documentare în probleme de istorie, cultură, civilizaţie şi viaţă spirituală, Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei a aprobat înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, în temeiul prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, având ca obiecte de activitate formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească, în toate formele sale de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei, inclusiv în contemporaneitate.
Aşa cum sublinia ÎPS Ioan Selejan în cuvântarea rostită la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, noua instituţie „va încerca să adune tot ce este mai scump şi sfânt pentru noi, românii din această zonă, adică să adune tot ce este document pe linie bisericească, pentru că ştiţi că istoria, cel puţin a noastră, a românilor, n-a fost scrisă pe computere, ci ştim că istoria românilor a fost scrisă, în general, pe marginile cărţilor, ale ceasloavelor, ale sfintelor noastre evanghelii, şi de acolo au adunat oameni de talia lui Nicolae Iorga informaţii despre ce a fost trecut, despre ceea ce s-a întâmplat în istoria neamului nostru”.
„Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sfântu Gheorghe – remarcă ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului – îndeplineşte un rol cultural şi misionar demn de toată preţuirea. Aflat sub îndrumarea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, centrul reprezintă expresia înaltei responsabilităţi pe care biserica şi-a asumat-o pentru binele vremelnic şi veşnic al fiilor ei duhovniceşti – români ortodocşi trăitori pe acele meleaguri”.
La rândul său, cercetătoarea Maria Cobianu-Băcanu menţiona: Centrul, prin activitatea sa, „a unit şi a creat cea mai puternică legătură umană şi spirituală între ştiinţă şi credinţă, între cercetători şi slujitorii bisericii, aducând ştiinţa mai aproape de enoriaşi şi credinţa mai aproape de modul de gândire al cercetătorilor. Această fericită osmoză între ştiinţă şi credinţă a avut rădăcini în stâlpul Episcopiei de Covasna şi Harghita, ÎPS Ioan, care a stăpânit şi stăpâneşte atât de armonios ştiinţa şi credinţa, spre beneficiul tuturor lucrătorilor lor”.
Inaugurarea Centrului a avut loc în aprilie 1996, împreună cu Secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca. Asigurând o benefică colaborare cu distinşi cercetători din principalele centre culturale ale ţării şi cu asociaţiile culturale româneşti din zonă, cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Arhivele Naţionale, s-a reuşit organizarea unor manifestări cultural ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziţii) şi a unor proiecte culturale precum: constituirea unui valoros fond de documente, carte şi a unei baze de date despre românii din judeţele Covasna şi Harghita; editarea Anuarului „Angvstia” (ajunsă la al 15-lea număr), care cuprinde studii şi articole de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie în principal despre zona sud-estului Transilvaniei, redactarea unor lucrări şi studii privind personalităţi ale culturii româneşti din Covasna şi Harghita, studii monografice şi despre monumente laice şi ecleziastice, cercetări privind evoluţia structurii etnice şi confesionale.
Printre priorităţile Centrului se află editarea unor volume de documente din valorosul fond arhivistic al Protopopiatului Ortodox Sf. Gheorghe, a unor pliante, ilustrate şi albume referitoare la patrimoniul cultural naţional şi reeditarea unor lucrări apărute în perioada interbelică despre românii din Covasna şi Harghita, şi convieţuirea lor cu secuii şi maghiarii. În spaţiul generos al Centrului funcţionează şi Editura Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, editură care a fost înfiinţată în anul 2000. Editura şi-a propus să editeze cu prioritate lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească, şi convieţuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, indiferent de domiciliul autorilor, precum şi volume ce poartă semnătura unor intelectuali din arcul intracarpatic, indiferent de tematica acestora. Împreună cu editurile partenere: Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Angvstia a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arcuş a Centrului de Cultură Arcuş, România pur şi simplu din Bucureşti ş.a., în cei 10 ani de activitate au văzut lumina tiparului peste 200 de volume şi publicaţii de istorie laică şi bisericească, teologie ortodoxă, etnografie, demografie, sociologie, pedagogie, management, matematică, memorialistică, volume de proză şi poezie, monografii ş.a. Volumele apărute la Eurocarpatica şi la editurile menţionate, în acest prim deceniu de activitate, cu participarea nemijlocită a redactorilor acesteia şi cu sprijinul unor generoşi sponsori, în primul rând a ÎPS Ioan Selejan, poartă semnăturile unor distinse personalităţi, membri ai Academiei române, cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi, arhivişti, dar şi ale mai multor profesori, preoţi şi alţi intelectuali din judeţele Covasna şi Harghita.
Un obiectiv prioritar al Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, în anul 2001, l-a constituit redactarea volumului de sinteze monografice „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, lucrare elaborată din iniţiativa şi cu purtarea de grijă a ÎPS Ioan Selejan, cu sprijinul preoţilor, profesorilor, al altor intelectuali din cele două judeţe, şi al unor cunoscuţi cercetători din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Tg. Mureş. Volumul, coordonat de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, prezintă într-o formă sintetică comunităţile româneşti din Covasna şi Harghita din punct de vedere: geografic, arheologic, istoric, etnografic, cultural şi eclezial, cuprinzând istoria bisericilor, şcolilor, instituţiilor şi asociaţiilor culturale, a personalităţilor născute sau care au activat în aceste localităţi, aspecte ale legăturilor comunităţilor locale cu românii din întreg spaţiu transilvan şi cu cei de peste Carpaţi, momente ale convieţuirii interetnice, fiind prezentate monumentele istorice şi cele de for public.
Referindu-se la volumul „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, părintele prof. Mircea Păcurariu menţiona: „Incredibil, dar adevărat! Tânăra Episcopie a Covasnei si Harghitei, înfiinţată doar cu nouă ani în urmă, în 1994, a reuşit să dea la lumină cea mai bună monografie eparhială din toată Patriarhia Română! Este adevărat că în ultimele decenii aproape toate eparhiile au publicat monografii care urmăreau să evidenţieze diverse aspecte referitoare la istoria, cultura şi arta bisericească din eparhia respectivă”.
În acest context, menţionăm apariţia, prin truda cercetătorilor Centrului şi a colaboratorilor acestora, a încă trei volume de referinţă pentru istoria Bisericii Ortodoxe din Arcul Intracarpatic: O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – 15 ani de la înfiinţare, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2009, coordonator ÎPS Ioan Selejan, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Nicoleta Ploşnea; Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. 20 de ani în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului Românesc, coordonator ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, ediţie îngrijită de pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu; Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014.
Dacă acum 25 ani, cei interesaţi de istoria comunităţilor româneşti din fostele scaune secuieşti consultau fişierele marilor biblioteci din ţară, aveau surpriza să găsească puţine lucrări, studii şi articole pe această temă. Prin activitatea sa, Centrul Ecleziastic de Documentare a căutat să suplinească acest deficit informaţional, luându-şi ca parteneri Arhivele Naţionale, marile muzee din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureş, Braşov, Deva ş.a. Îmbunătăţind experienţa acumulată în anii anteriori, Centrul şi-a stabilit relaţii de parteneriat şi cooperare bine structurate, pe baza unor proiecte punctuale, în domeniul muzeografiei, cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în domeniul cercetării socio-umane, cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în domeniul cultural şi civic cu asociaţiile cultural-creştine şi civice membre ale Forumului Civic al Românilor Covasna, Harghita şi Mureş.
Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din arcul intracarpatic, sinuoasa sa istorie în contextul geopolitic în care a trăit. A descoperit, a valorificat prin publicaţii şi a mediatizat strălucitele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc în cele mai vitrege perioade ale zbuciumatei sale istorii. Centrul este gazdă primitoare a majorităţii acţiunilor întreprinse de asociaţiile culturale româneşti din zonă, ale întâlnirilor reprezentanţilor comunităţii româneşti, a unui evantai larg de acţiuni culturale, civice şi umanitare şi a lecţiilor deschise, conferinţelor, vizionărilor colective de filme video cu tematică de istorie, cultură, spiritualitate şi civilizaţie românească, la care participă elevi din Sf. Gheorghe.
Având în vedere numărul mic de cercetători din judeţele Covasna şi Harghita – arhivişti, muzeografi, profesori – Centrul a beneficiat, de-a lungul anilor, de un număr important de colaboratori, din întreaga ţară. De acelaşi sprijin şi solidaritate frăţească am beneficiat din partea Asociaţiunii ASTRA şi a despărţămintelor sale din întreaga ţară şi din ţările vecine, a Uniunii Culturale „Vatra Românească” din Cluj-Napoca, a Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Asociaţiei Pro Vita din Sibiu, ASCOR Bucureşti şi a multor alte asociaţii şi personalităţi, din toate zonele ţării şi din străinătate. În organizarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi a Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” – cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Patrimoniului Naţional şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, unor instituţii ale administraţiei publice locale din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1995-2015, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, a fost organizată în toamna fiecărui an, la Sf. Gheorghe, Arcuş, Miercurea Ciuc, Covasna şi Izvoru Mureşului. La cele 21 de ediţii de până acum, desfăşurate între anii 1995-2015, în plen şi pe secţiuni, au fost prezentate peste 1700 de comunicări. La fiecare ediţie, pe lângă reputaţi cercetători, arheologi, istorici, etnografi, muzeografi, arhivişti, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură, au participat academicieni, demnitari de stat, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Majoritatea materialelor prezentate au fost introduse în circuitul ştiinţific, prin publicarea lor în revista Angvstia (nr. 1/1996 – nr. 16/2013), anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi revista Acta Carpatica (nr. 1/2014), anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, al Centrului European de Studii şi al Asociaţiei „Ştefadina” din Bucureşti. Pe lângă comunicările susţinute, în cadrul sesiunilor au fost prezentate filme documentare, expoziţii documentare, fiind lansate şi prezentate peste 100 de cărţi şi publicaţii. Manifestarea s-a bucurat de o largă apreciere din partea participanţilor şi a reprezentanţilor mass-media. Cronicile, recenziile şi ecourile mass-media au pus în evidenţă notele caracteristice ale desfăşurării tuturor ediţiilor sesiunii, care au fost următoarele: un pronunţat caracter interdisciplinar care a oferit, în cele din urmă, o imagine complexă şi armonioasă a nivelului la care se află cercetarea în fiecare domeniu; încercări de studii comparative în literatură, etnologie, filosofie, sociologie, care îmbogăţesc imaginea despre sine a oricărei entităţi sociale – individuale şi de grup, comunitate – cu imaginea celuilalt cu care intră în contact; studii de etnografie şi etnologie care se centrează pe semnificaţia mitico-religioasă sau simbolistică a unor artefacte, interferenţe culturale româno-maghiare; interesul accentuat pentru studiul istoriei, culturii şi valorilor naţionale în context contemporan, sau al românismului în contextul culturii europene, dar şi pentru cultura locală prin valorizarea scrierilor unor ţărani şi afirmarea folclorului tradiţional şi a muzicii populare din anumite zone; lucrări cu caracter de ghid teoretic şi de cercetare documentară pentru tânăra generaţie, cum ar fi teoria contactului dintre culturi şi încercarea de bibliografiere a folclorului românesc din cele două judeţe, Covasna şi Harghita.
În peisajul publicistic actual, de factură ştiinţifică, revista Angvstia beneficiază de o configuraţie distinctă, reprezentând rodul unui parteneriat durabil dintre două instituţii aflate cu sediul în Sfântu Gheorghe: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Editată sub formă de anuar, revista poartă numele unui castru roman din Breţcu – „Angvstia” – şi se face purtătoarea unei continuităţi, a unui mesaj ştiinţific, cultural şi de artă românească. Revista este şi continuatoarea publicaţiei „Aluta”, editată de fostul Muzeu Judeţean Covasna din Sfântu Gheorghe.
Într-o nouă formă şi cu un nou mesaj, revista Angvstia şi-a propus să cuprindă în paginile ei studii, articole din domeniul arheologiei, istoriei, sociologiei, etnografiei româneşti şi educaţiei muzeale, acordând prioritate cercetării realităţilor din sud-estul Transilvaniei. Un important reper în orientarea revistei îl reprezintă abordarea interdisciplinară şi pluridisciplinară a problematicii culturii şi spiritualităţii româneşti din arcul intracarpatic, în decursul istoriei şi în contemporaneitate.
În perioada 1996-2013 au apărut 16 numere din Angvstia, în ultimii ani apărând numere disticte Angvstia – Arheologie – Etnografie – Educaţie Muzeală şi Angvstia – Istorie. Primele trei numere ale anuarului Angvstia au fost tipărite la Editura Carpatica din Cluj-Napoca (cu generosul sprijin al dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Viorica Crişan şi prof. univ. dr. Justinian Petrescu); începând cu numărul 4, a apărut la Editura Carpaţilor Răsăriteni şi apoi la editura Angustia din Sf. Gheorghe, redactori responsabili fiind dr. Valeriu Cavruc şi dr. Ioan Lăcătuşu.
În Angvstia nr. 1-12, au apărut 524 de studii, 82 de recenzii, 54 articole (editoriale, note, discuţii, cronica activităţii), redactate 363 autori.
Simpla parcurgere a titlurilor articolelor publicate oferă imaginea unor sumare bogate şi interesante, prin conţinutul informativ şi contribuţia adusă la cunoaşterea realităţilor din arealul Carpaţilor de curbură, în istorie şi contemporaneitate. Numerele din anuarul „Angvstia”, completează în mod fericit problematica abordată în celelalte publicaţii de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, reprezentând o modestă contribuţie la scrierea istoriei locale, regionale şi de ce nu a celei naţionale.
Începând cu anul 2014, anuarul Angvstia – seria Arheologie este editat doar de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Din acest an, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Centrul European de Studii Covaasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti editează anuarul „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transiulvaniei, redactor responsabil, dr. Ioan Lăcătuşu.
În zilele de 26 şi 27 iunie, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru Studiul sud-estului Transilvaniei”, integrat celei de-a XVIII-a ediţii a Zilelor Andrei Şaguna. Înfiinţat la cea de-a XIV-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice de la Miercurea-Ciuc, din anul 2008, Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu” are drept principal scop stimularea, valorificarea şi instituţionalizarea activităţii de cercetare a unui mare număr de specialişti din principalele centre universitare ale Ţării, precum şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, privind istoria, cultura şi civilizaţia locuitorilor din acest areal românesc al sud-estului transilvan. În programul său sunt înscrise obiective menite să impulsioneze cercetarea istorică în zonă şi să faciliteze convieţuirea interetnică, specifică modelului european contemporan. În acest sens, evidenţiem activitatea de elaborare, pe baza unor studii riguroase, a unor analize anuale a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării de lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; postarea pe internet a celor mai importante studii şi lucrări în acest domeniu prin înfiinţarea unui Site distinct al Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu”; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din acest areal şi a convieţuirii interetnice (Nicolae Iorga, Ioan I. Russu, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Oprean, Elie Câmpean, Theodor Chindea, Aurel Marc, Dan Baicu ş.a.); decernarea anuală a premiului „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din această zonă şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară.
În programul Zilelor Andrei Şaguna ediţiile 2009-2015, au avut loc şapte întruniri ale Colocviului naţional „I.I. Russu”. Printre personalităţile distinse cu „Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate de cercetare referitoare la cunoaşterea trecutului istoric al românilor din Covasna şi Harghita, cu ocazia Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei” se numără: pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, pr. prof. dr. Constantin Voicu, pr. prof. dr. Vasile Olteanu, pr. prof. dr. Dorel Man dar şi distinşi cercetători laici: Ana Grama, Ioan Ranca, Liviu Boar, Maria Cobianu-Băcanu, Petre Ţurlea, Constantin Catrina, Alexandru Porţeanu, Corneliu Mihail Lungu, Radu Batasiu, Corneliu Bucur ş.a.
În revista „Angvstia”, anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului Naţional al Carparţilor Răsăriteni, începând cu numărul 2/1997, şi în anuarul „Acta Carpatica” este prezentată Cronica activităţii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
În ultimii ani, Centrul a încheiat un parteneriat cu SC. „Ştefadina” SRL Bucureşti, director general Mihai Nicolae, şi consultant ştiinţific prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lugu, pe baza căruia se desfăşoară o amplă acţiune de prelucrare arhivistică, conservarea şi digitizarea documentelor, informatizarea evidenţei bibliotecii Centrului şi formarea unei biblioteci virtuale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita.
Esenţială pentru buna funcţionare a Centrului şi pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor programate a fost contribuţia şi sprijinul sponsorilor şi binefăcătorilor. În toţi aceşti ani, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit programele şi manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale cu binecuvântarea ÎPS Ioan Selejan şi PS Andrei Moldovan. Centrul şi-a desfăşurat activitatea asigurând consecvenţă şi continuitate în acţiunile sale, concomitent cu preocuparea de actualizare a modalităţilor de lucru, în consens cu schimbările rapide ce au loc în societatea românească la început de secol şi mileniu.(va urma)
Erich-Mihail Broanăr
Ioan Lăcătuşu
Sebastian Pârvu
