În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.

II. Mitropolitul Nicolae Colan

II.1. Mitropolitul Nicolae Colan

(născut 28 noiembrie 1893, în Araci (fost Arpătac), jud. Covasna,
decedat la 15 aprilie 1967, în Sibiu)

Satul Araci este centrul comunei Vâlcele şi este situat pe malul drept al Oltului, la limita dintre judeţele Covasna şi Braşov, la vărsarea pârâului Araci (Vâlcele) în Olt şi la poalele sud-vestice ale Munţilor Baraolt (Munţii Hărmanului) la o altitudine de 506 m.

După terminarea şcolii primare de stat, de şase clase (în limba maghiară, deşi copiii români erau majoritari în localitate), Nicolae Colan a urmat, un an, cursurile Colegiului reformat „Székely Mikó” din Sf. Gheorghe, iar apoi pe cele ale Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov (1906-1914). A fost student al Institutului Teologic din Sibiu (1914-1917) şi al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (obţinând licenţa în anul 1920). A urmat cursuri de specializare la Facultatea de Teologie protestantă a Universităţii din Berlin (1921-1922).

Nicolae Colan face parte din pleiada tinerilor formaţi sub îndrumarea mitropolitului Nicolae Bălan (1920-1955), figură reprezentativă a Ortodoxiei româneşti, care a dominat întreaga viaţă a Bisericii noastre în vremea sa.

Între anii 1920-1921 a fost secretar arhiepiscopesc la Sibiu, iar apoi profesor de Noul Testament la Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1922-1936) şi Rector al Academiei (1928-1936). În paralel, membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, în Consiliul Eparhial şi în Congresul Naţional Bisericesc, îndeplinind şi funcţiile onorifice de secretar general al Asociaţiei Clerului „Andrei Şaguna”, membru în Comitetul Central al Astrei, preşedinte al Reuniunii meseriaşilor români din Sibiu, delegat la Congresul ecumenist de la Lausanne din 1927, redactor al „Revistei Teologice” (1923-1936), fondator şi redactor al revistei „Viaţa Ilustrată” (Sibiu – Cluj, 1936-1940), diacon şi preot în 1934, protopop în 1935.

Nicolae Colan este ales la 29 aprilie 1936, hirotonit la 31 mai, învestit la 2 iunie, înscăunat la 29 iunie 1936 ca episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului, până la data de 23 mai 1957. În această slujire, a înfiinţat o şcoală de cântăreţi bisericeşti la Nuşeni-Cluj şi un Liceu ortodox în Cluj; a îndrumat activitatea Academiei Teologice din Cluj (între anii 1940 şi 1945, în timpul ocupaţiei horthyste, a predat cursuri de Noul Testament) şi a foii eparhiale, a pus bazele a două colecţii de lucrări teologice: „Cărţile vieţii” (1937) şi „Veniţi de luaţi lumină” (1941); a tipărit Noul Testament (după Biblia lui Şaguna) în două ediţii (1942 şi 1945). În 1938 a fost ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor. În acelaşi an a fost ales membru de onoare, iar în 1942 membru activ al Academiei Române (în locul lui Nicolae Titulescu, discursul de recepţie fiind rostit în 1945). În 1948 a făcut parte din delegaţia Bisericii noastre care a participat la Conferinţa panortodoxă de la Moscova.

După o activitate de 21 de ani la Cluj, a fost ales mitropolit al Ardealului (23 mai 1957), unde a păstorit până la moarte (15 aprilie 1967). Ca mitropolit a îndrumat activitatea clerului, a Institutului Teologic şi a publicaţiilor bisericeşti de la Sibiu, s-a îngrijit de pictarea catedralei mitropolitane.

A publicat o serie de lucrări, peste cinci sute de studii, articole, recenzii, note, pastorale, cuvântări, conferinţe, fie în cele două reviste pe care le-a condus, fie în „Telegraful Român” – Sibiu, „Lumina Satelor” – Sibiu, „Renaşterea” – Cluj, „Transilvania” – Sibiu ş.a.; a editat „Anuarele Academiei Teologice” din Sibiu (1928-1936). Dintre lucrări amintim: Sfântul Pavel către Filimon, Creştinismul şi sclavia, în Anuarul I al Academiei Teologice „Andreiane”, 1924-1925, p. 3-34 (şi extras, Sibiu, 1925, 36 p.); Cartea Sf. Apostol Pavel către Efeseni, în Anuarul V al Academiei Teologice „Andreiane”, 1928-1929, p. 40-72; Biblia şi intelectualii, Sibiu, 1929, 78 p.; La luptă dreaptă. Un capitol de strategie misionară, Sibiu, 1926, 46 p.; Medalioane, Cluj 1940, 119 p.; În legături, Cluj, 1946, 94 p.; Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti (Academia Română de Discursuri de recepţiune, LXXXII), Bucureşti, 1945, 22 p.; şi traducerile Fr. W. Foerster, Hristos şi Viaţa omenească, Sibiu, 1925, 264 p. (I)+294 p. (II); ed. a II-a, Sibiu, 1946, XVI + 335 p.; Emil Fiedler, Omul cel nou, Cluj, 1941, VIII+150 p. (sub pseudonimul „Părintele Nicolae”).

În anul 1936, Iosif E. Naghiu a redactat Bio-bibliografia PS Episcop Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului, 1916-1936, lucrare apărută în „Revista Teologică”, XXVI / 1936, nr. 11-12, p. 404-430. Dacă la lucrările, studiile şi articolele publicate de Episcopul Nicolae Colan în perioada 1916-1936 adăugăm pe cele redactate în timpul păstoririi sale la Cluj, „scrierile Vlădicului Nicolae au ajuns la impresionanta cifră de o mie”.

În cei patru ani care au urmat Dictatului de la Viena, „care au durat cât patru veacuri”, episcopul Nicolae Colan a rămas singurul ierarh ortodox în teritoriul cedat Ungariei hothyste. Despre această tristă perioadă au apărut mai multe studii şi lucrări dintre care menţionăm volumul Pastoraţie şi istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania 1940-1944. „Cuvântările episcopului Nicolae Colan din perioada pomenită constituie un capitol de seamă din Istoria Bisericii şi a Ţării noastre, o Istorie trăită, ce trebuie cunoscută de români”.

Cu toate condiţiile vitrege în care a funcţionat Biserica Ortodoxă din nordul Ardealului în acea perioadă, la împlinirea vârstei de 50 de ani, principalii colaboratori ai Episcopului Nicolae Colan i-au dedicat un număr din revista Viaţa ilustrată. Astfel, în numărul 1 din 1944, au apărut mai multe studii şi articole dintre care menţionăm: Un conducător spiritual al românilor din Ardealul de Nord, de Emil Haţieganu; Episcopul Nicolae în scaunul vlădicesc, de dr. Vasile Sava; Vlădica Nicolae la şcoală, de dr. I. Pasca; PS Sa Episcopul Nicolae Colan teolog şi cărturar, de pr. Fl. Mureşanu; Episcopul Nicolae Colan şi credincioşii săi, de V. Vlad; De la Simion Ştefan la Nicolae Colan, de Ioan Pop; PS Nicolae Colan în publicistica românească, de Ieremia Albuţiu; Episcopul Nicolae Colan şi muzica bisericească, de Nicolae Blaga.

În anul 1989, părintele prof. Alexandru Moraru a redactat o monumentală lucrare monografică dedicată mitropolitului cărturar Nicolae Colan, lucrare având titlul Larăscruce de vremi o viaţă de om: Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului (1936-1957), după documente, corespondenţă, însemnări, relatări, impresii. Volumul a fost editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului. În cele 632 de pagini, autorul prezintă întreaga personalitate a ierarhului născut în comuna Araci, judeţul Covasna, valorificând un volum impresionant de documente. După prezentarea unor scurte date biografice, în partea a doua este redat profilul moral şi intelectual al episcopului Nicolae Colan, în capitole intitulate: Copilăria şi anii de ucenicie, „Sfetnic vlădicesc”, Profesor şi rector, Arhiereu, Teolog şi cărturar, Omul, Ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, Membru al Academiei Române, Apărător al dreptei credinţe, Patriot luminat, Om al păcii, Ocrotitor al graiului românesc, Educator al tineretului, Ecumenist. În partea treia este prezentată viaţa eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului în perioada 1936-1957, şi împlinirile pe tărâm bisericesc, cultural şi economic. Cea mai consistentă este partea patra a volumului în care sunt prezentate „documente de referinţă biografică” privind: viaţa, oamenii care l-au cunoscut, activitatea misionar-pastorală, administrativ-gospodărească, culturală, civică, ecumenică, cât şi pagini din bogata corespondenţă a vlădicului Nicolae Colan.

La împlinirea a 100 de ani  de la naşterea mitropolitului Nicolae Colan, la Sf. Gheorghe şi Cluj-Napoca  au avut loc sesiuni de comunicări ştiinţifice dedicate vieţii şi activităţii sale. Comunicările prezentate în acest cadru au fost publicate în volumul Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893-1993), volum îngrijit de Pr. prof. dr. Alexandru Moraru şi tipărit cu binecuvântarea ÎPS Bartolomeu Anania.

Prin strădaniile pr. prof. Dorel Man de la Cluj-Napoca, în ultimii ani au apărut lucrările: Nicolae Colan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului, Pastorale, ediţie îngrijită de pr. lect. Dorel Man, Editura Arhidiecezană Cluj, Cluj-Napoca, 1995, 284 p.; Nicolae Colan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului, Teologie şi spiritualitate ortodoxă – Studii, articole, traduceri, ediţie îngrijită de pr. lect. univ. drd. Dorel Man, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, 234 p.

După decembrie 1989, în publicaţiile din Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Miercurea-Ciuc şi Sfântu Gheorghe au apărut 28 de articole dedicate vieţii şi activităţii Mitropolitului Nicolae Colan. Informaţiile referitoare la personalitatea ierarhului născut la Araci, judeţul Covasna, sunt numeroase şi diverse. Acestea prezintă probleme precum:Nicolae Colan şi satul natal Araci, Nicolae Colan şi Sibiul, Ortodoxie şi naţiune în concepţia lui Nicolae Colan, Idei dogmatice şi morale în Pastoralele ierarhului Nicolae Colan la Naşterea Domnului, Biserică şi naţiune în pastoralele mitropolitului Nicolae Colan, Dimensiunea teologică-pastorală a operei Mitropolitului Nicolae Colan, Activitatea predicatorială şi publicistică, Nicolae Colan director şi mentor al „Vieţii ilustrate”, Nicolae Colan şi limba română, Mitropolitului Nicolae Colan şi educaţia morală a tineretului, Ierarhul Nicolae Colan despre familie şi şcoală, Nicolae Colan şi românii basarabeni, Nicolae Colan la Chişinău (1917-1918), Personalităţi laice despre Episcopul Nicolae Colan, Însemnări ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupaţiei horthyste, Prietenia dinte Mitropolitul Nicolae Colan şi Episcopul Vásárhelyi János.

Cu sprijinul prof. Ileana Leucă, nepoata Mitropolitului Nicolae Colan, în anul 2006, cercetătorul Ioan Lăcătuşu a publicat articolul Completări la bibliografia mitropolitului cărturar Nicolae Colan, în anuarul Angvstia.

Prin strădaniile muzeografilor şi documentariştilor de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a colaboratorilor acestei instituţii, după 1992, în presa locală şi regională au apărut o serie de articole referitoare la familia Colan, satul natal Araci, legăturile ierarhului Nicolae Colan cu locurile natale, activitatea teologică, culturală, publicistică, socială şi publică a ierarhului cărturar ş.a.

În anul 2012, la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, a apărut volumul Genealogia familiei Colan (coordonator Ioan Lăcătuşu), în paginile căreia, pe lângă biografia mitropolitului Nicolae Colan, sunt redate informaţii despre întreaga sa familie, cât şi despre familiile înrudite din Araci: Nistor, Rafiroiu şi Cioflec. În anul 2013, la Cluj-Napoca a apărut volumul Publicistica Mitropolitului Nicolae Colan, teza de doctorat a profesorului Alexandru Surdu. În septembrie 2015, la simpozionul internaţional organizat de Episcopia Ortodoxă a Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei a prezentat conferinţa cu tema Activitatea Episcopului Nicolae Colan, în timpul ocupaţiei horthyste.

Aceste informaţii, împreună cu cele rezultate dintr-o cercetare bibliografică exhaustivă, au fost incluse în volumul Mitropoliţi ai Ardealului: Nicolae Colan (1893-1967). Biobibliografie redactat de Bogdan Andriescu şi editat de Biblioteca Judeţeană Astra Sibiu, în Seria Personalia. În argumentul volumului se precizează: „Mitropolitul Nicolae Colan, personalitate reprezentativă a românilor ardeleni în secolul al XX-lea, se numără printre ierarhii cu cele mai multe realizări pe plan naţional-politic, organizatoric-bisericesc, cultural şi social din toată istoria Bisericii Ortodoxe Române. Lucrarea valorifică bogatul material documentar şi informativ al principalelor compartimente ale bibliotecii: Colecţii speciale, Carte curentă, Periodice. Într-o scurtă bibliografie sunt prezentate succint cele mai importante realizări culturale, religioase şi politice ale Mitropolitului Nicolae Colan. (…) Într-un alt capitol sunt prezentate aproximativ 1350 din lucrările scrise sau editate de către Nicolae Colan. (…) Aproximativ 750 de cărţi, studii şi articole dedicate vieţii şi activităţii politice şi cultural-religioase a mitropolitului Nicolae Colan sunt cuprinse într-un ultim capitol”.(va urma)

Erich-Mihail Broanăr

Ioan Lăcătuşu

Sebastian Pârvu