În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.

 Patriarhul Miron Cristea (III)

I.4.4. Liceul „Miron Cristea” din Subcetate

Şcoala de la Subcetate a avut un rol de seamă în viaţa obştii ţărăneşti din sat. Prima şcoală românească din Subcetate este pomenită în anul 1765. În anul 1911, funcţionau trei şcoli: o şcoală ce funcţiona cu şapte clase în centrul comunei, iar celelalte se aflau în satele Filpea şi Călnaci. În anii 1925 şi 1930 s-au construit şcolile de la Filpea şi Călnaci. După terminarea Celui de al Doilea Război Mondial, învăţământul în limba română a fost reluat prin activitatea mai multor învăţători şi profesori. Cu sprijinul primarului Petru Suciu şi al primului ministru Petru Groza, în Subcetate s-a construit o şcoală modernă cu 10 săli de clasă, sală de sport şi de festivităţi, inaugurată în 1955. În anul 1956 s-a înfiinţat, în clădirea nou construită, primul liceu din zona Topliţei, instituţie şcolară care după doi ani a fost transferată la reşedinţa de raion, Topliţa. În anul 1961 s-a aprobat înfiinţarea unei şcoli medii mixte (liceu), care funcţionează fără întrerupere până în prezent, având pe parcursul anilor mai multe profile. După decembrie 1989, liceul şi şcoala generală s-au unificat într-un grup şcolar ce poartă numele „Miron Cristea”.

I.4.5. Şcoala „Miron Cristea” din Topliţa

Conform actului întocmit în aprilie 1936, de către Serviciul Arhitecturii către preşedintele Comitetului de Construcţii al „Şcoalei Primare de Stat Nr. 1 din comuna Topliţa”,  rezultă că în această perioadă exista planul şi un caiet de sarcini cu devizul lucrărilor de continuare şi terminare a clădirii Şcolii Nr. 1 „Patriarhul Miron Cristea” şi anume „partea din faţă până la aripa din fund, obţinându-se 5 săli de clasă, cancelarii, hol şi subsol pentru pivniţa sub cele trei clase din aripi, în valoare totală de 1.700.000 lei”. În document se face cunoscut că se aprobă proiectele acestei construcţii începută numai cu parter. Adresa din 14 mai 1936 a Ministerului Instrucţiunii Cultelor şi Artelor, către primarul comunei Topliţa, menţionează că s-a aprobat cedarea terenului comunei pe care urmează să construiască localuri de Şcoală Primară. Din procesul verbal din 12 iunie 1936 aflăm că obiectul şedinţei era: „edificarea şcoalei din centru Miron Cristea”. A început construirea fundamentului clădirii nr. 3. Se pare că această construcţie a fost începută la iniţiativa patriarhului Miron Cristea.

După Dictatul de la Viena, a fost înfiinţată Şcoala de Stat cu 8 clase în limba maghiară, în care au frecventat cursurile atât copii români, cât şi maghiari din centrul localităţii.

După 23 august 1944, Nistor Florian a fost numit director la şcoala actuala „Miron Cristea”, care din nou a devenit Şcoala de Stat în limba română cu 7 clase.

În 1 septembrie 1945 s-au înfiinţat şi a funcţionat până la reforma învăţământului din august 1948, Gimnaziul în limba română care avea anii I, II, III.

Anul 1958 a marcat saltul calitativ în dezvoltarea învăţământului din Topliţa, prin înfiinţarea Liceului Teoretic în limbile română şi maghiară,  la 1 septembrie, numit „Vasile Roaită”. După mutarea liceului într-o nouă locaţie, în clădirile existente au funcţionat clasele I-VIII, primar şi gimnazial.

În perioada 1962-1973, Şcoala Generală Nr. 8 a funcţionat cu 317 elevi la secţia română, 243 elevi la secţia maghiară. După anul 1989, secţia maghiară s-a separat de secţia română, iar în anul 1995, Şcoala Generală nr. 8 a fost botezată „Miron Cristea”, după numele primului patriarh al României, născut pe aceste meleaguri.

I.4.6. Străzile „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc şi Topliţa

Ca urmare a demersurilor întreprinse de prefecţii celor două judeţe, Adrian Căşunean-Vlad şi Ioan Doru Voşloban, împreună cu reprezentanţii societăţii civile româneşti, pentru asigurarea condiţiilor necesare înfiinţării şi funcţionării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, prin Hotărârea Guvernului României, semnată de prim-ministrul Nicolae Văcăroiu, Episcopiei i s-a atribuit imobilul proprietate de stat situat în Miercurea-Ciuc, str. 1 Mai.

După alegerea arhimandritului Ioan Selejan ca episcop al nou înfiinţatei eparhii, prin grija şi sub coordonarea nemijlocită a Vlădicului Ioan s-au efectuat ample lucrări de reamenajare a spaţiului destinat pentru funcţionarea Centrului Eparhial. La propunerea ÎPS Ioan Selejan, Consiliul Local Miercurea-Ciuc a aprobat schimbarea denumirii străzii „1 Mai” în „Patriarh Miron Cristea”, stradă unde se află sediul episcopiei.

În Topliţa, oraşul natal al Patriarhului Miron Cristea, după evenimentele din decembrie 1989, printre celelalte semne de cinstire în spaţiul public a ilustrului fiu al localităţii, prin hotărârea Consiliului local, străzii „7 noiembrie” din localitate i s-a atribuit denumirea „Miron Cristea”.

I.4.7. Busturile Patriarhului Miron Cristea
din Topliţa (Mănăstirea „Sf. Proroc Ilie” şi Parcul central) şi Subcetate

După decembrie 1989, adepţii separatismului şi ai enclavizării pe criterii etnice a judeţelor Covasna, Harghita şi parţial Mureş  au elaborat o strategie de ocupare simbolică a spaţiului public din aceste judeţe, un loc distinct ocupându-l proliferarea monumentelor de for public, majoritatea cu mesaj nostalgic şi neorevizionist. În acest timp, din iniţiativa societăţii civile româneşti din zonă, cu sprijinul ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi a unor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, au fost înălţate şi sfinţite o serie de monumente întru cinstirea unor personalităţi ale istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti şi în memoria ostaşilor români căzuţi pentru apărarea patriei, după cum urmează: Bustul Patriarhului Miron Cristea, în parcul din central din Topliţa, autor Lucian Condurache, 1993; Bustul Patriarhului Miron Cristea, în incinta mânăstirii Sf. Proroc Ilie, din Topliţa, autor Jorgay (artist amator din Reghin), 1987; Bustul Patriarhului Miron Cristea, în curtea Liceului „Miron Cristea”, din Subcetate.

Prin tot ceea ce s-a realizat în judeţul Harghita, după evenimentele din decembrie 1989, pentru cinstirea memoriei Patriarhului Miron Cristea, s-a reuşit o mai bună cunoaştere a unui important capitol din istoria Bisericii Ortodoxe Române, de către generaţiile actuale şi cele viitoare, precum şi asigurarea prezenţei în spaţiul public multietnic şi pluriconfesional al Arcului Intracarpatic, a personalităţii primului patriarh al României, Miron Cristea, fiu al meleagurilor topliţene..(va urma)

Erich-Mihail Broanăr

Ioan Lăcătuşu

Sebastian Pârvu