Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a XII-a, Izvoru Mureşului, 2014.
România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO
La lucrări au participat parlamentari de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, cursanţi din Țară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia precum şi conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate (Germania, Italia, Iaşi, Cluj, Bucureşti). În rândul cursanţilor universităţii s-au aflat tinerii studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice. De asemenea, au fost prezenţi jurnalişti de la principalele instituţii mass-media din Țară dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia, Serbia
Programul a cuprins teme precum:
- Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor. Dar al clasei politice de pe cele două maluri ale Prutului?
- Drepturile minoritarilor din România vs. Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani
- Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între afirmare identitară şi deznaţionalizare. De ce România nu face mai mult?
- Situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din spaţiul din jurul graniţelor, ca factor de păstrare a identităţii etnice
- Politica partidelor parlamentare faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România
- Românii din afara graniţelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor nonguvernamentale
- Sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii etnice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani
- Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administraţiei publice şi a partidelor politice
ECOURI MEDIA
Senatorul Marcel Bujor, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni a Senatului, spunea cu ocazia deschiderii oficiale a Universităţii că în cadrul acestui eveniment se vor dezbate teme de larg interes care vor scoate la iveală realităţi dramatice din comunităţile româneşti.
„Dacă punem în discuţie Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Transnistria – afirma Marcel Bujor – remarcăm faptul că minoritatea română nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale.
Spre deosebire de maghiari, care au atât deputaţi şi senatori în Parlamentul României, cât şi învăţământ în limba maghiară, românii nu au parte de acelaşi tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur.
În Ucraina, tradiţiile româneşti, limba şi dreptul la învăţământ în limba română nu sunt respectate. În Serbia, situaţia aşa-numiţilor vlahi este complicată. În Voievodina, o regiune formată din multe minorităţi şi cândva autonomă din punct de vedere cultural, românii au posibilitatea de a-şi prezerva limba şi cultura.
Pe Valea Timocului, însă, mereu asimilată Serbiei cultural şi lingvistic, acest drept nu există. Învăţământul este în limba sârbă, la fel şi slujba religioasă. A încerca să clădeşti o parohie de limba română, pe Valea Timocului, este împotriva legii. Iar Serbia întreţine o confuzie de termeni între români şi aromâni, pe care-i numeşte pe toţi vlahi”.
Titus Corlăţean: „Sper ca în anii care vin să putem creşte gradual bugetul acordat asociaţiilor româneşti”
Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, aflat la Izvoru-Mureşului în ultima zi a dezbaterilor, a discutat, în particular, cu delegaţiile româneşti de peste graniţe aflate la Universitatea de Vară şi a răspuns unora dintre problemele ridicate în zilele anterioare de românii din jurul graniţelor.
Astfel, ministrul de Externe susţine ideea creşterii bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare: „Eu, unul, susţin acest lucru şi sper ca în anii care vin să putem creşte gradual acest buget acordat asociaţiilor româneşti. Dar încă o dată, este un lucru important pe care îl mai menţionez, în clipa în care asociaţiile românilor prezintă proiecte concurente şi nu sunt capabile să se reunească în jurul unui proiect care spune de fapt acelaşi lucru, este o problemă. E foarte greu pentru statul român să facă pe bază de selectivitate o alegere între unii şi alţii, care sunt mai români şi care sunt mai puţin români. Asta este o problemă”, a afirmat ministrul de Externe.
Referitor la solicitarea asociaţiilor românilor din Valea Timocului de retragere a consulului din Zaicear, Titus Corlăţean a spus că va discuta direct cu reprezentanţii comunităţii româneşti de acolo pentru a clarifica situaţia, dar este convins că nici un diplomat român nu poate fi acuzat de atitudini antiromâneşti, aşa cum a fost acuzat consulul Iulian Niţu.
„Spre deosebire de informaţiile parţiale pe care dumneavoastră le aveţi la nivelul opiniei publice, eu cunosc mai în profunzime complexitatea subiectului şi cred că este corect să discut direct cu reprezentanţii asociaţiei din Valea Timocului şi cu organizaţia românească care a ridicat această chestiune, pentru a clarifica lucrurile. Pot, însă, să o spun public foarte clar, nici un diplomat român de nicăieri, nici ambasadorul, nici consulul general, nu există motive ca ei să fie acuzaţi de atitudini antiromâneşti, subliniez. Că sunt neînţelegeri, că sunt alte aspecte care trebuie clarificate, da – şi le voi clarifica împreună cu cei interesaţi”.
Totodată, ministrul de Externe a lansat un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc doar dacă sunt uniţi.
„Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitat Consemnare de M. GROZA, Informația Harghitei.
Ediţia a XIII-a, Izvoru Mureşului, 10-15 august 2015.
Românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO
- PROGRAM
Luni, 10 august 2015
Ora 10.00 – Politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România
– Finanţarea minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani între strategii nerealiste şi birocraţia legislativă
Ora 16.00 – Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani şi relaţiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu – cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Albania
Marţi, 11 august 2015
Ora 9.00 – Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc; Între dorinţa şi acţiunea societăţii civile şi manipulările politice
Ora 16.00 –Stabilizarea frontierei NATO şi UE, obiectiv major al celor două state româneşti în contextul conflictului din Ucraina
– Conflictul transnistrean şi operaţiunile de destabilizare ale Republicii Moldova, din autonomia Găgăuză şi Raionul Taraclia, pericole majore pentru frontiera NATO şi UE. Este reunirea cu România soluţia?
Miercuri, 12 august 2015
Ora 9.00 –Drepturile minoritarilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Ce face statul român pentru păstrarea identităţii etnice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani; Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul;
– Cetăţenia română‚ un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani;
Ora 16.00 – Problematica Diasporei româneşti. Răspund autorităţile române coerent şi pragmatic cererilor Diasporei?
Vineri, 14 august 2015
Ora 9.00 – Mass-media şi românii de pretudindeni. Este interesul naţional al românilor şi României reflectat în mass-media?
– Problema demografică a românilor, o problemă de securitate naţională. Ce face statul român?
Au participat parlamentari de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, cursanţi din Ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia precum şi conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate (Spania, Italia, Iaşi, Cluj, Bucureşti). În rândul cursanţilor universităţii se vor afla tinerii studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice. De asemenea, vor fi prezenţi jurnalişti de la principalele instituţii mass-media din Ţară dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia, Serbia.
ECOURI MEDIA
Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului 2015. Traian Băsescu: „Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei, pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi”
Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice pentru a se genera autonomii pe crierii etnice în Republica Moldova
Fostul preşedinte Traian Băsescu a participat, ieri, la lucrările Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru-Mureşului. Cu această ocazie, fostul preşedinte a reiterat faptul că autonomia pe criterii etnice nu poate exista, iar acest concept nu poate fi acceptat de statul român.
Traian Băsescu a declarat că România a demonstrat că nu acceptă acest concept refuzând să recunoască Kosovo, „în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi”. „Şi credeţi-mă că nu e comod să-ţi menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor, iar noi am făcut un efort de explicare, pentru că aici n-am lovi numai în interesul nostru naţional, am lovi şi în interesele transnistrene”, a afirmat fostul preşedinte.
Acesta a spus că dacă România nu poate crea premise pentru a se genera autonomii teritoriale pe criterii etnice în Republica Moldova. „Deocamdată poziţia oficială a Chişinăului este că nu se poate acorda autonomie pe criterii etnice. Ce s-ar întâmpla la Taraclia, la Comrad, în alte mici insuliţe populate de minorităţi în Republica Moldova. Republica Moldova este un stat mic, cu o forţă limitată. Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice de a se genera autonomii pe criterii etnice în Republica Moldova. Cu atât mai puţin în România”, a declarat Traian Băsescu.
Şt. PĂTRÎNTAŞ, Informația Harghitei
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru–Mureşului
Se invocă, pentru a mia oară, necesitatea stringentă a unei strategii coerente pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii românilor din apropierea graniţelor
Liderii comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi Balcani au reclamat, luni, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, lipsa unei strategii a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor şi pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi spun că au nevoie de sprijinul ţării mamă pentru a face faţă procesului de deznaţionalizare la care sunt supuşi.
Lider spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici a declarat că este nevoie de o strategie coerentă care să-i vizeze pe românii din afara graniţelor, care să fie implementată de persoane care nu sunt compromise şi că este nevoie ca în cadrul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) să existe o comisie care să-i ajute pe românii din comunităţile istorice să realizeze proiecte.
„Spun disperat să văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Eu aş propune şi aş ruga odată să terminăm cu asta, cu strategia faţă de românii din afara graniţelor. Hai să facem o strategie. Trebuie făcută o strategie bună, trebuie alese persoane care să răspundă. (…) Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. Lipseşte o strategie, nu e o critică personală, e o critică a instituţiilor care ar trebui să se ocupe cu noi”, a declarat părintele Boian Alexandrovici.
Acesta a punctat faptul că Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) ar putea să se inspire din modelul ungar, care are o strategie care-i priveşte pe maghiarii de pretutindeni şi a adăugat că şefii instituţiilor care se ocupă de aceste probleme nu ar trebui schimbaţi pe criterii politice. Părintele Boian a spus că există instituţii care ajută românii din Timoc, cum ar fi Secretariatul pentru Culte, dar cea mai mare problemă este absenţa unui dialog între aceste instituţii în ceea ce-i priveşte pe românii de pretutindeni şi lipsa unei strategii în acest sens.
Acesta a mai adăugat că nu există nici o diferenţă între vlahi şi români şi a cerut instituţiilor de la Bucureşti să le acorde românilor timoceni cetăţenia română, lucru care nu este posibil în prezent şi a arătat că aceştia „pot obţine cetăţenie bulgărească sau maghiară, dar nu a neamului căruia aparţin”.
Părintele Boian a mai atras atenţia că în Timoc au început să se înfiinţeze biblioteci cu mii de volume, realizate de persoane pentru care „a fi român a devenit o afacere”, în vreme ce banii respectivi ar putea fi folosiţi pentru înfiinţarea de şcoli sau de şcoli duminicale, pe lângă biserici, pentru că în prezent românii din Timoc nu ştiu să citească în limba română.
La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în ultimii 25 de ani, „aproape în fiecare an” a făcut apel „în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, „că neamul românesc dispare din Bulgaria”.
El a povestit că în Bulgaria comunităţile româneşti au ridicat 17 şcoli, care au fost însă închise „de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanţare. În aceste condiţii, copiii nu mai vorbesc limba română.
„Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din ţara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune”, a spus Ivo Gheorghiev.
Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicienilor români un mesaj: „Uniţi-vă!”.
„Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretutindeni, pentru cetăţenie – am avea nevoie de ea – şi să crească DRP la nivel de minister, ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de Guvern!”, a spus el.
Preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” şi preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina „se înrăutăţeşte de la un an la altul”.
„Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâţeanu.
El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar „principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării. „Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.
Şi vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care reprezintă românii din Voivodina, a spus că aceştia sunt supuşi unui proces de asimilare, „care nu este reversibil” şi a avertizat că dacă nu se schimbă nimic, va pieri o parte a neamului românesc. „Este obligaţia României să nu ne uite, altfel suntem pe calea pierzaniei, dacă nu se face nimic vom dispărea ca naţiune”, a declarat Stefan Mihailov.
La rândul său, liderul Asociaţiei Naţional-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că principala problemă a românilor din zonă este păstrarea identităţii naţionale şi aşteaptă de la Bucureşti să fie trataţi la fel ca cei din Republica Moldova şi să aibă aceleaşi drepturi.
„În ’40 am fost abandonaţi la grămadă şi măcar acum să fim trataţi identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiţi decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeaşi, avem aceeaşi limbă ca şi românii din regiunea Cernăuţi, vrem o instituţionalizare cumsecade din partea statului român, vrem o reţea a Institutului Cultural Român în Ucraina – se vorbeşte de vreo 10 ani despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev şi a două filiale în regiunea Cernăuţi şi la Izmail, în sudul Basarabiei, însă nu s-a deschis nici măcar cel de la Kiev – sperăm ca după ameliorarea situaţiei şi revenirea la viaţa paşnică în Ucraina să fie posibil acest aspect foarte important pentru noi”. „Fără contacte nu putem să ne păstrăm identitatea acolo, în sudul Basarabiei. La ora actuală dialogul este foarte slab”, a conchis Anatol Popescu.
La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. (Lia Matei, Dana Mezey – Informația Harghitei)
Fără o implicare serioasă a României, comunităţile românilor din jurul frontierelor şi Balcani îşi vor pierde identitatea
Cea mai mare problemă: neasigurarea sau restrângerea accesului la învăţământul în limba maternă a comunităţilor româneşti
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani au tras, încă o dată, un semnal de alarmă: dacă România nu sprijină într-o manieră serioasă şi fermă aceste comunităţi istorice, atunci acestea vor fi asimilate de statele în care domiciliază. Această constatare a venit în urma dezbaterii Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani şi relaţiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu – cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Albania, ce a avut loc în cadrul Universităţii de Vară ce s-a desfăşurat săptămâna trecută în Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului.
Situaţia din Ucraina
În cadrul discuţiilor, liderul Asociaţiei Naţional-Culturale a Românilor din regiunea Odessa „Basarabia”, Anatol Popescu, a prezentat situaţia comunităţii româneşti din Ucraina. Acesta a atras atenţia asupra învăţământului în limba maternă din Ucraina, care este în pericol să dispară în 10-20 de ani. În momentul de faţă acesta este divizat între învăţământul în limba română şi cel în moldovenească. Anatol Popescu a spus că a făcut demersuri pentru unificarea programei, însă nu a primit sprijin nici de la Guvern şi nici de la preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, dimpotrivă.
Anatol Popescu a amintit că în februarie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost în vizită la Kiev. „La care am fost invitaţi de către consulatul român din Odessa să luăm parte cinci persoane. Ne-am bucurat foarte mult. I-am fi adus la cunoştinţă situaţia noastră de acolo (n.n. – zona Odessa) şi am fi dorit să primim şi o garanţie că statul român e alături de noi, în aceste vremuri grele”. Însă, a spus acesta, cu 2 zile înainte de eveniment au fost anunţaţi că nu mai are loc întâlnirea preşedintelui României cu comunitatea românească din Odessa. „În toate comunităţile pe unde a fost s-a întâlnit cu etnici români, indiferent că sunt comunităţi autohtone sau din Diaspora. Îmi face impresia că numai în Ucraina nu s-a întâlnit cu comunitatea românească”, şi-a arătat nemulţumirea Anatol Popescu. Acesta a afirmat că „prioritar pentru statul român ar fi trebuit să fie întâlnirea (n.n. – preşedintelui) cu reprezentanţii celor 500.000 de români din Ucraina, care au nevoie de mesaje concrete de sprijin. Ideal ar fi fost şi o vizită în zonă”.
Revenind la existenţa riscului ca învăţământul în limba română să dispară în Ucraina, reprezentantul românilor din Odessa a spus că acest mesaj trebuie să-l înţeleagă la cel mai înalt nivel toţi politicienii români: „dacă dispărem noi, comunităţile mari, de sute de mii de români din jurul României, România se va trezi cu o bună parte din populaţie deja neromânească”. Iar „prima comunitate de care naţiunea română are nevoie, de potenţiali imigranţi, sunt vorbitorii de limbă română”.
La rândul său, Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” şi al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Ucraina, a arătat că în ciuda faptului că autorităţile ucrainene declară că se orientează spre Europa, „năravul a rămas acelaşi: asimilarea românilor din regiunea Cernăuţi”. Iar principala problemă este restrângerea reţelei de şcoli în limba română şi de a o trece în limba de stat. Acesta a subliniat faptul că statul român, în schimb, le permite etnicilor ucraineni să aibă câte şcoli îşi doresc. „Statul român alocă 2 milioane de euro pentru presă şi publicare de carte în limba ucraineană. Publicaţiile noastre există doar pentru că primesc un ajutor din partea Departamentului Românilor de Pretutindeni. Statul ucrainean nu acordă nici un ban pentru editare de carte”, a spus Vasile Tărâţeanu.
„Fără demersuri politice hotărâte şi consecvente (n.n. – din partea statului român), noi nu vom putea rezista acolo”, a mai spus preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” de la Cernăuţi.
Serbia: în secolul XXI, Biserica Ortodoxă Română este prigonită în Timoc, românii nu au limba lor în şcoală, nu au mass-media
În Serbia locuiesc aproximativ 300.000 de români-vlahi, care nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, spunea mediatorul discuţiilor, Eugen Popescu, în ciuda faptului că Serbia aspiră la integrarea în Uniunea Europeană.
Predrag Balasevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, vorbind de relaţiile bilaterale dintre cele două state, s-a arătat nemulţumit că România nu impune Serbiei condiţii pentru respectarea drepturilor românilor din Timoc, în vederea aderării statului vecin la UE. Acesta a spus că situaţia este destul de gravă în Serbia din acest punct de vedere. „Noi, românii de acolo, nu avem capacitatea de a ne lupta cu statul sârb fără un lobby din afara Serbiei. Iar acesta poate veni doar din partea României”.
O altă nemulţumire s-a referit la faptul că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni „nu face nimic şi ce face, face greşit”. Sprijină asociaţii care nu au nici un suport în teritoriu. Nu au nici o activitate. Ei nu cer evaluarea acestor proiecte. Am fost lăsaţi singuri să ne descurcăm. Greu vom reuşi să-i ajutăm pe românii din comunitatea noastră”.
Predrag Balasevici a susţinut că „avem noroc că Biserica Ortodoxă Română îl sprijină pe părintele Bojan Alexandrovici (n.n. – liderul spiritual al românilor din Timoc) prin trimiterea preoţilor care ajung la noi. Noi îi ajutăm să se descurce mai uşor în comunitate. Problema este că Biserica Ortodoxă Română nu are voie să construiască clădiri”.
În ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă, acesta a spus că „avem câteva şcoli unde se predau câteva ore”, însă şi în acest caz sunt obstrucţionaţi de Ministerul Educaţiei din Serbia, de inspectorate, de directori etc., „unde pur şi simplu părinţii şi copiii sunt convinşi să nu se înscrie la aceste ore. Se spune că au dreptul la limba română în şcoală, dar în realitate ei nu fac nimic să ajute aceşti copii şi părinţi să aibă acele ore”.
Concluzia: „În secolul XXI, Biserica Ortodoxă Română este prigonită în Timoc, românii nu au limba lor în şcoală, nu au mass-media, aşa că situaţia este destul de gravă. Timpul trece repede. Dacă nu se face ceva în curând, nu o să fie bine”.
Vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care reprezintă românii din Voivodina, a vorbit despre problematica retrocedării bunurilor colective ale românilor din Serbia. „Din păcate, de fiecare dată problemele pe care le ridicăm încep să se discute, apoi eventual să se găsească soluţii, când poate este prea târziu. Lucrul acesta trebuie să se schimbe”, a spus acesta, arătând că minoritatea maghiară din Serbia şi-a recuperat bunurile confiscate, dar cu implicarea fermă a statului ungar. Stefan Mihailov a precizat că la ora actuală se poate rezolva această problemă, însă doar pe cale politică şi cu implicarea statului român. „Dacă nu intervine statul român, comunitatea românilor nu va avea nici o şansă să recupereze clădirile care au fost confiscate”.
Un alt aspect la care s-a referit vorbitorul a fost că tinerii din Voivodina ştiu limba română, însă nu ştiu să scrie. „Le este mult mai uşor să scrie în sârbă. E prima fază prin care ne îndreptăm spre pierderea limbii”. Acesta a arătat că procesul de asimilare nu este un proces reversibil. „Odată asimilaţi, noi nu mai avem ce să facem sau cum să-i ajutăm. (…) Numărul românilor din Banat, la fiecare zece ani, la fiecare recensământ, se diminuează drastic”, a spus Stefan Mihailov, arătând că există şi o analiză, care a preconizat că în 2050 nu vor mai fi români în Banatul Sârbesc.
Bulgaria şi Albania: comunităţile româneşti nu sunt recunoscute de aceste state
Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a spus că Bulgaria a reuşit să devină stat UE fără să recunoască minorităţile naţionale de pe teritoriul său, fără să ofere drepturi. Comunitatea românească din Bulgaria nu are şcoli, biserici, mass-media. Ivo Gheorghiev a spus că după intrarea în UE lucrurile s-au schimbat în sens negativ pentru românii din Bulgaria. Românii din Bulgaria sunt recunoscuţi ca grup etnic şi nu au statut de minoritate. „De la aceste două cuvinte, minoritate şi grup etnic, noi din start pierdem bătălia. Pentru că un grup etnic nu are drepturile necesare la nivel naţional în Bulgaria aşa cum are o minoritate naţională. Deşi Constituţia bulgară spune că Bulgaria este stat uninaţional. Adică vedem că noi nu avem dreptul să ne manifestăm altfel decât ca bulgari. (…) În timpul turcilor am avut mai multe drepturi, decât ce avem în momentul de faţă”, a spus vorbitorul.
Ivo Gheorghiev a arătat că în ultima sută de ani grupul etnic românesc a scăzut de mii de ori. La primul recensământ, în 1908, statul bulgar număra 3,5 milioane şi minoritatea română avea 350.000. „Conform ultimului recensământ, populaţia bulgară a fost de 7 milioane, iar minoritatea română suntem 130 de persoane!”, a spus acesta, precizând că cifrele nu sunt reale, din punctul său de vedere, deoarece numai în zona Timocului bulgăresc există 30 de sate masă compactă românească, iar pe Valea Dunării sunt 98 de sate cu masă compactă cu populaţie românească.
Preşedintele Fundaţiei Românilor de Pretutindeni, Eugen Popescu, a prezentat situaţia, la fel de sumbră, a aromânilor din Albania. „Avem circa 300.000 de aromâni în Albania. Nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională. Relaţiile bilaterale au fost întotdeauna considerate bune, dar din păcate niciodată Tirana nu a acceptat ca minoritatea aromână să fie recunoscută ca minoritate naţională românească, nefiind nici măcar recunoscută ca minoritate naţională”. Acesta a arătat că în Albania există o singură biserică şi o singură şcoală cu predare în limba română.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ, Informația Harghitei
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe