Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a XI-a, Izvoru Mureşului, 12-16 august 2013.
România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO
- PROGRAM
Ziua I, Luni 12 august 2013
- Drepturile minorităţilor din România vs. Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Cine este discriminat
- Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv major al românilor. Dar al României? Integrarea europeană a R. Moldova prin reunirea cu România, soluţie românească a stabilizării frontierei UE şi NATO;
- Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între deznaţionalizare şi integrare europeană;
Ziua II, Marţi 13 august 2013
- Politica partidelor politice faţă de românii de pretutindeni un eşec sau un succes?
- Românii din afara frontierelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor nonguvernamentale;
- Şcoala şi Biserica românească din jurul frontierelor, din Balcani şi din Diasporă, ca factor de păstrare a identităţii etnice;
Ziua III, Miercuri 14 august 2013
Istoria românilor de pretutindeni, ca parte a istoriei naţionale;
ECOURI MASS-MEDIA
Traian Băsescu:
Şeful statului le cere solidaritate românilor din afara frontierelor
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, luni, la lucrările celei de-a XI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, că este necesară solidaritatea românilor din afara frontierelor şi a punctat că ţara noastră a dovedit că poate finanţa programe pentru recuperarea românismului.
Preşedintele a cerut corectitudine în prezentarea realităţilor şi a susţinut că în urma procesul de asimilare la care au fost supuşi, puţini membri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor se declară români.
„Ştiu exact ce se întâmplă în toate ţările din jurul frontierelor ţării cu comunităţile româneşti. Vlahii: foarte puţini se declară români, se recunosc o mică parte, ceea ce explică de ce nu se pot forma şcoli de limbă română. (…) Adevărul este că politica de asimilare a românilor (…) a dat rezultate. Problema pe care trebuie să ne-o punem este cum contrabalansăm aceste politici de asimilare a românilor. Politica de asimilare a fost tolerată şi de statul român în timpul regimului comunist. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este solidaritatea românilor din afara frontierelor între ei. (…) Primul lucru pe care aş vrea să vi-l cer este solidaritatea românilor în afara frontierelor. Nu e o situaţie atipică. Am găsit-o şi în SUA, şi în alte ţări. Sunt comunităţi destul de mari care sunt fragmentate în asociaţii şi de aceea nu sunt luate în consideraţie de Guvern. Se acuză reciproc… Dacă vreţi ca România să fie eficientă în a vă sprijini ne trebuie corectitudine şi solidaritate. România a dovedit că poate finanţa programe pentru recuperarea românismului”, a mai spus Traian Băsescu.
De altfel, şeful statului a vorbit pe larg despre politica României de „recuperare a românismului din jurul frontierelor” şi a insistat pe faptul că românii trebuie să fie uniţi.
„Sunt comunităţi destul de mari care sunt fragmentate în asociaţii şi de asta nu sunt luate în seamă de guverne, pentru că una ridică o problemă, altă asociaţie ridică altă problemă – şi, pe cât posibil, împotriva celeilalte. Se acuză reciproc, se suspectează că sunt infiltrate de serviciile de informaţii ale statelor unde trăiesc. (…) Nu vom finanţa activităţi serioase acolo unde solidaritatea în comunitatea românilor nu există, pentru că n-avem cum. Statul român riscă să se compromită pentru că alte asociaţii ar acuza finanţarea unor asociaţii despre care ceilalţi spun că sunt infiltrate, că sunt securiste, că sunt mai ştiu eu cum. Deci, primul apel pe care îl fac în mod deosebit la cei care reprezintă asociaţiile de vlahi-români în Valea Timocului este solidaritate între toţi vlahii care se revendică a fi români”, a spus Traian Băsescu, care i-a îndemnat pe românii din jurul frontierelor să se declare români, şi nu „moldoveni, nu vlahi, sârbi sau mai ştiu eu ce alte identităţi”.
Preşedintele României a mai subliniat faptul că doreşte ca statele din jurul ţării să-i trateze pe români aşa cum îi tratează România pe cetăţenii săi minoritari.
„Vrem ca, pas cu pas, statele din jurul nostru să îi trateze pe cei care se revendică şi se recunosc a fi români aşa cum îi tratăm noi pe minoritari în România: cu dreptul de a fi reprezentaţi politic în Parlament în mod automat, cu dreptul de a-şi păstra limba, religia, cultura, obiceiurile. De aceea, ICR-ul încearcă să-şi extindă filialele, fiind o componentă a politicii noastre de recâştigare a românismului. Şi asta pentru că noi am înţeles un lucru fundamental: legăturile între state devin mult mai puternice atunci când există o comunitate a altui stat pe teritoriul lui. Iar intenţia noastră e să fim un pol de pace, de solidaritate în această regiune. Mult mai consistentă ar fi relaţia noastră cu Serbia dacă ar trata mai deschis problema românilor din Valea Timocului”, a afirmat Traian Băsescu.
Liderii organizaţiilor românilor din jurul frontierelor României şi Balcani i-au prezentat, luni, preşedintelui României, Traian Băsescu, problemele identitare pe care le au fiecare, avertizând că dacă Ţara Mamă nu îi va ajuta, procesul de asimilare se va accentua şi vor ajunge să dispară. (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
