Participanţii la Universitatea de la Izvoru-Mureşului au solicitat, joi, partidelor politice şi candidaţilor la prezidenţiale să-şi exprime poziţia faţă de proiectul de autonomie, să descurajeze manifestările extremiste şi să acorde finanţare corespunzătoare asociaţiilor româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş.
La finalul dezbaterilor pe tema implicaţiilor proiectelor privind autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc asupra românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, participanţii au adresat un apel Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui României.
În document „se solicită partidelor politice şi candidaţilor la Preşedinţia României să-şi exprime explicit şi fără echivoc poziţia faţă de proiectul autonomiei teritoriale pe criteriul etnic a aşa-zisului Ţinut Secuiesc şi a tuturor proiectelor de legi care aduc atingere valorilor apărate de articolul 1 din Constituţia României şi identităţii românilor din Harghita, Covasna şi Mureş’. Totodată, se cere descurajarea cu fermitate a organizaţiilor şi manifestărilor extremiste, „în special a celor exportate pe axa Budapesta – Moscova”. În acelaşi apel, participanţii au cerut finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei „Comunitas’ a maghairilor din România. Reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au subliniat că nu agreează niciun fel de autonomie pe criterii etnice şi au punctat faptul că în zonă continuă discriminarea românilor şi practica condiţionării angajărilor de cunoaşterea limbii maghiare, inclusiv în mediul privat.
„Orice formă de autonomie pe criterii etnice va conduce inevitabil la discriminarea şi marginalizarea românilor din Harghita, Covasna şi Mureş şi se va repercuta negativ asupra populaţiei maghiare”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu, reprezentant al Forumului.
Referitor la cererea privind finanţarea asociaţiilor româneşti din cele trei judeţe, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, prezent la finalul dezbaterii, a spus că este de acord că ar ar trebui o finanţare mai consistentă pentru asociaţiile românilor şi că va aduce acest apel la cunoştinţa Guvernului.
„Ce pot să fac la acest moment este la rândul meu să preiau acest apel şi să îl aduc la cunoştinţa Guvernului, pentru o proiecţie bugetară mai consistentă, anul viitor şi în anii care urmează. Încă o dată, eu consider justificată această chestiune. Dacă suntem realişti din punct de vedere al realităţilor bugetare, va trebui să facem un efort gradual pentru creşterea finanţărilor. Dintr-o dată este nerealist”, a conchis ministrul de Externe.
Agerpres
