Consiliul Judeţean (CJ) Covasna va încheia un parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti pentru derularea unor proiecte şi studii în domeniul balnear.
Potrivit conducerii CJ Covasna, obiectivul principal al acestui acord este stabilirea bazelor pentru cercetarea ştiinţifică a tratamentelor balneare, a compoziţiei apelor minerale medicinale, precum şi a „băilor tradiţionale secuieşti”.
„Planul de dezvoltare a judeţului – Planul Potsa – identifică, printre obiectivele principale strategice, şi dezvoltarea sectorului turistic. În acest domeniu, considerăm că este important să oferim şi o bază profesională în ceea ce priveşte tratamentele complementare medicale, balneare, pentru a putea valorifica potenţialul izvoarelor de ape minerale, al mofetelor, precum şi al băilor tradiţionale secuieşti. Acordul de parteneriat va stimula realizarea studiilor ştiinţifice în domeniul balnear, care reprezintă un atu pentru regiunea noastră. Acest lucru este congruent cu activitatea Centrului de formare profesională în domeniul turismului balnear pe care dorim să-l înfiinţăm în Băile Malnaş. Un prim pas îl reprezintă adoptarea acestui acord de parteneriat, care ne va da garanţia unui câştig viitor pentru judeţ, în felul acesta creându-se premisele valorificării optime a potenţialului balnear al judeţului. (…) Noi am avut discuţii prealabile cu conducerea UMF şi probabil săptămâna viitoare, joi, vom semna acest acord”, a declarat preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor.
Parteneriatul va fi încheiat pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire.
Într-un material postat pe pagina de internet a CJ Covasna se arată, printre altele, că în judeţ există câteva sute de izvoare de apă minerală, însă doar o parte dintre ele sunt puse în valoare.
„Datorită activităţilor post-vulcanice de-a lungul lanţului estic al Carpaţilor Răsăriteni, în judeţul Covasna izvorăsc sute de izvoare de apă minerală. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât şi pentru cură externă sau pot fi băute ca simplă apă de masă. În funcţie de conţinutul lor chimic deosebim diferite tipuri de ape minerale, printre care feruginoase, sulfuroase, bicarbonatate etc., iar din aceste motive pot avea culori diferite, miros diferit, gust diferit. Ape minerale se găsesc izvorând de-a lungul drumurilor sau în staţiunile Covasna, Balvanyos; ape medicinale îmbuteliate (Malnaş – Aqua Telluris, Regina – Benko, Vâlcele, Mathild de Bodoc); captate în bazine mici din lemn, numite ‘băi tradiţionale secuieşti’ (Băile Apor şi Băile Csiszar la Băile Balvalyos, Baia lui Moş Martin la Băţanii Mici, Baia Sutei din Olteni, Baia Fortyogo din Peteni, Baia Csokas din Cernat, Baia Bugyogo din Valea Zălanului, Baia Puturosu (Budos) din Belin sau Ozunca Băi; sau folosite la Centrele Drumul Apelor Minerale – Belin, Olteni, Malnaş-Băi, Vâlcele, Şugaş) şi în staţiunea Covasna, în balneoterapie” , se arată în documentul citat.
În acesta se mai menţionează, printre altele, că pentru dezvoltarea turismului balnear şi atragerea unui număr mai mare de turişti este nevoie şi de o „schimbare de paradigmă”, ce presupune diversificarea ofertei prin dezvoltarea componentelor de wellness, SPA şi agrement.
AGERPRES
